Acțiunea face parte din consultările obligatorii pentru toate statele membre, desfășurate în baza Articolului IV al FMI, prin care se analizează stabilitatea economică și se formulează recomandări de politici fiscale și monetare.
FMI analizează politicile fiscale și monetare ale României
Deși România nu are în prezent un acord de finanțare activ cu FMI, aceste vizite se derulează periodic. Experiențele trecute ale țării cu Fondul sunt însă marcate de măsurile dure aplicate între 2009 și 2011, precum și în 2013, când acordurile de finanțare au impus austeritate severă: tăieri salariale, creșteri de taxe și înghețarea cheltuielilor publice. Aceste episoade au lăsat urme adânci în percepția populației cu privire la rolul FMI.
Ultima misiune a avut loc în februarie 2025, tot sub conducerea lui Joong Shik Kang, iar atunci instituția a atras atenția asupra problemelor structurale ale economiei românești. Raportul „World Economic Outlook” publicat în aprilie a indicat că economia României va înregistra în 2025 o creștere de doar 1,6%, mult sub estimarea inițială de 3,3%.
Deficitul bugetar a atins anul trecut 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană
Conform analizelor internaționale, deficitul bugetar a atins anul trecut 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, iar pentru 2025 este prognozat să rămână la peste 8%. Inflația, care a cunoscut vârfuri majore în perioada 2022–2023, este estimată să scadă la 4,6% în 2025, însă datoria publică va continua să crească și ar putea ajunge la 63% din PIB în 2026. Toți acești indicatori ridică întrebări serioase privind sustenabilitatea finanțelor publice și capacitatea de redresare economică.
Pentru populație, avertismentele și prognozele FMI s-au tradus deja în măsuri grele aplicate de guvern: majorarea TVA-ului și a accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor, precum și reducerea cheltuielilor publice. Deși aceste decizii sunt considerate inevitabile de către experți, ele au generat un val de nemulțumiri sociale.
Sindicatele au ieșit în stradă pentru a protesta față de politicile de austeritate
Sindicatele au ieșit în stradă pentru a protesta față de politicile de austeritate, iar partidele cu discurs populist au început să câștige teren, profitând de climatul de frustrare și neîncredere.
În acest context, FMI avertizează că România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală. În caz contrar, țara riscă să piardă credibilitatea pe piețele financiare și să revină în zona de risc a ratingului „junk”, ceea ce ar avea consecințe grave pentru economie.
