Coaliția guvernamentală, blocată în adoptarea pachetului de măsuri fiscale
Adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, menit să reducă cheltuielile aparatului de stat, a fost marcată de dificultăți majore, după săptămâni de amânări și dispute în cadrul coaliției guvernamentale. Din cauza tensiunilor, Executivul a decis să împartă pachetul în mai multe sub-pachete, pentru a preveni riscul ca un atac la Curtea Constituțională să respingă întregul set de măsuri.
Această situație contrastează puternic cu primul pachet de măsuri fiscale, care viza în special mediul privat și a fost adoptat fără mari obstacole, punând însă o presiune considerabilă asupra antreprenorilor. Totuși, rămân îngrijorări legate de eficiența acestor eforturi în reducerea deficitului bugetar, în condițiile în care acesta a depășit 4% din PIB după primele șapte luni ale anului și a ajuns la 9,3% la finalul anului trecut.
România se află într-o situație economică extrem de riscantă
Analistul Adrian Negrescu a avertizat că România se află într-o situație economică extrem de riscantă și că este necesară o reducere urgentă a cheltuielilor statului pentru a evita agravarea crizei. El a subliniat că nivelul cheltuielilor în primele șapte luni a fost mai mare decât anul precedent, ceea ce a condus la un deficit suplimentar de aproximativ 5 miliarde de lei. Potrivit acestuia, reformele sunt esențiale pentru a preveni o intervenție a FMI și pentru a menține stabilitatea economică a țării.
Contextul economic este complicat și de perspectiva unui vârf al inflației în septembrie, prognozat aproape la 10%, dublu față de nivelul de la începutul anului. În plus, reformele inițiate de cabinetul Bolojan sunt contestate puternic de sindicate și de societatea civilă, generând nemulțumiri la scară largă.
„Deci cheltuim mai mult decât anul trecut, când a fost un adevărat dezmăț bugetar, ‘reușim’ din păcate să avem un deficit mai mare decât anul trecut cu 5 miliarde de lei, iar măsurile de reformă sunt absolut esențiale dacă vrem ca această țară să nu ajungă pe mâna FMI. Dacă nu vom lua de urgență măsuri menite să reducă cheltuielile statului în primul rând, care, atenție, după primele 7 luni creșteau cu 11,1% la 447 de miliarde de lei, această va fi însă situația”, atenționează analistul.
România se află într-o criză financiară severă
Profesorul Sergiu Mișcoiu a explicat că reformele nu au început cu adevărat, evidențiind blocajul generat de lipsa consensului în coaliție, presiunea bugetară și contextul politic volatil. El a mai arătat că problemele structurale ale României, neadresate în ultimele trei decenii, se resimt mai acut în perioadele de criză, atunci când nu este posibilă implementarea unor reforme etapizate fără efecte sociale negative.
„Din păcate, problemele structurale ale României, care nu au fost rezolvate de-a lungul timpului în ultimii 30 de ani, ne urmăresc și ne lovesc exact în momentele de criză, nu în momentele în care există o minimă bunăstare, pentru că în mod normal reformele se fac, evident, în perioade de bunăstare, atunci când poți să eșalonezi și să restructurezi fără să produci daune sociale, ori acum acest lucru nu este posibil”, spune acesta.
Negrescu a mai subliniat că lipsa unui plan concret de reformare a statului a fost evidentă imediat după alegerile prezidențiale și parlamentare, când politicienii au analizat diverse scenarii fără politici clare, întârziind astfel intervențiile necesare pentru evitarea crizei financiare actuale.
„Pare că politicienii nu au avut niciun fel de plan concret de reformare a statului român, dovadă că imediat după alegerile prezidențiale, dar și cele parlamentare, politicienii noștri s-au adunat să discute, să analizeze, să ia în calcul tot felul de scenarii, fără să aibă însă niște politici clare construite în laboratoarele partidelor cu specialiști în domeniu în așa fel încât să reformăm rapid statul român și să nu intrăm în grava criză financiară în care ne aflăm în momentul de față”, arată și Adrian Negrescu.
Analistul a calificat situația actuală drept o criză financiară severă, fără precedent în ultimii 15 ani, și a avertizat că măsurile de austeritate sunt obligatorii. În lipsa lor, România ar putea fi nevoită să accepte intervenția FMI printr-un acord de tip stand-by. Mai mult, Negrescu a acuzat politicienii că, prin disputele și jocurile politice actuale, pun în pericol stabilitatea economică a țării și adoptă decizii care avantajează mai degrabă interese externe decât realitatea economică internă.
„Suntem în recesiune, suntem într-o criză cum n-am mai văzut în ultimii 15 ani, iar din această perspectivă este nevoie de măsuri de austeritate. Pentru că dacă nu le vom lua noi, probabil va veni FMI-ul și le va dispune în baza unui acord de tip stand-by pe care eu îl anticipez de doi ani că se va întâmpla în România având în vedere lipsa de voință politică de la București”, explică acesta.
În final, el a arătat că românii resimt deja consecințele acestor decizii prin taxe și prețuri mai mari, în timp ce politicienii continuă să gestioneze iresponsabil economia și administrația, ignorând gravitatea crizei actuale.
„Ei sunt de vină pentru că am ajuns să plătim un TVA mai mare, să plătim taxe mai mari, să avem o viață mai scumpă. Și tot ei, în acest al treisprezecelea ceas, continuă să se joace iresponsabil de-a administrația, de-a politica, de-a economia, ignorând, practic, că suntem într-o criză, că nu mai suntem într-o perioadă de creștere economică”, explică analistul.
