Contextul economic actual, marcat de măsuri fiscale și bugetare de austeritate, a generat un val de probleme pentru mediul de afaceri. Creșterea costurilor cu până la 20% față de 2025, majorarea taxelor și sistarea investițiilor au devenit provocări majore pentru antreprenori, care estimează un vârf al insolvențelor în următoarele șase luni, cu efecte semnificative asupra economiei naționale.
Sectoare vulnerabile și blocaje în economie
Printre domeniile cele mai expuse riscului se numără comerțul cu amănuntul, serviciile, imobiliarele, industria farmaceutică și construcțiile. În imobiliare, după o perioadă de rezultate spectaculoase în iulie, determinate de modificările de TVA, piața a intrat într-un blocaj investițional. În zona farmaceutică, întârzierile la plată au atins un nivel record, iar în sectorul metalurgic scăderea comenzilor a afectat puternic activitatea companiilor.
„Cele mai multe sunt din sectoarele dinamice ale economiei, precum comerţul cu amănuntul şi serviciile. Un risc major de blocaj există, de asemenea, în sectorul imobiliar acolo unde, după rezultatele spectaculoase din luna iulie – efect al creşterii tva, a intervenit un adevărat îngheţ investițional. În esenţă, sunt zeci dacă nu sute de lanţuri de business unde afacerile riscă să se blocheze pe măsură ce firmele vulnerabile, slab capitalizate, se blochează ca urmare a neîncasării facturilor”, a explicat analistul economic Adrian Negrescu pentru platforma Termene.
În prezent, peste 160.000 de firme, cu aproape 500.000 de angajați, sunt considerate a fi în risc de insolvență. Numeroase afaceri au ajuns să se confrunte cu blocaje din cauza neîncasării facturilor, iar lanțurile de business vulnerabile riscă să se prăbușească pe măsură ce lipsa capitalizării accentuează problemele de lichiditate.
„Este o misiune aproape imposibilă să îţi construieşti un plan de business viabil, predictibil, în condiţiile în care preţurile cresc cu cel mai ridicat ritm din UE, iar creşterile de taxe pun presiune tot mai mare pe relaţiile comerciale, acolo unde asistăm la un adevărat îngheţ investiţional. Pe ansamblu, sunt ramuri economice unde motivele de mai sus alături de efectele deprecierii cursului monedei naţionale au dus costurile cu 15-20% peste nivel din 2024.
Diversificarea surselor de finanţare aflate la dispoziţia mediului de afaceri, de exemplu prin transformarea Fondului Proprietatea într-un vehicul investiţional capabil să susţină firmele inovative, eliminarea taxei pe stâlp, de fapt eliminarea tuturor plafonărilor toxice din economie trebuie să se afle în prim-plan”, a mai spus Negrescu.
Impredictibilitatea fiscală și presiunea inflației
Economia românească resimte efectele inflației și ale creșterilor de prețuri, care au perturbat planurile de afaceri ale majorității companiilor. În condițiile în care România înregistrează unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creștere a prețurilor din Uniunea Europeană, mediul de business se confruntă cu o lipsă acută de predictibilitate. Majorările de taxe, alături de deprecierea monedei naționale, au dus la creșterea costurilor cu 15–20% peste nivelul din 2024.
„Eu mă tem că până la finalul anului o să vedeți un val de insolvențe. Nici nu va mai trebui să facă guvernul ceva pe acest segment al microîntreprinderilor, pentru că știu deja din cadrul organizației CONAF pe care o reprezint că foarte mulți se gândesc să-și închidă, nu doar să-și suspende activitatea economică, pentru că valul și nivelul de taxare este destul de ridicat pentru a putea susține măcar profitabilitatea la limite minime”, afirmă președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.
Economia funcționează, în mare parte, cu frâna de mână trasă, iar perspectivele rămân incerte. Mediul de afaceri așteaptă măsuri concrete din partea Guvernului, în special prin Pachetul 3 de sprijin economic, care ar trebui să includă diversificarea surselor de finanțare, transformarea Fondului Proprietatea într-un instrument investițional pentru firme inovative, eliminarea taxei pe stâlp și a altor plafonări considerate toxice. O măsură suplimentară propusă este majorarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei, pentru a susține puterea de cumpărare.
„Dacă nu există competitivitate fiscală, marii economiști ai lumii atrag atenția că prioritar trebuie să ne gândim la recesiune economică. Nu băgăm lumea în sperieți, nu spunem absolut nimic ceea ce mari specialiști ai lumii nu știu, este un lucru normal. În momentul în care motorul economiei – și aici vorbim de consum, încetinirea consumului – în România dă semne de oboseală, atunci trebuie să ne gândim cum facem să contracarăm semnele unei eventuale recesiuni economice”, a mai spus Chiriac.
Microîntreprinderile sunt printre cele mai expuse riscului de închidere a activității
Microîntreprinderile sunt printre cele mai expuse riscului de închidere a activității din cauza poverii fiscale ridicate. Există semnale clare că în următoarele șase luni ar putea apărea un val de insolvențe, cu impact direct asupra consumului și competitivității economiei. Lipsa unor măsuri pentru simplificarea fiscalității și reducerea birocrației pune în pericol stabilitatea mediului de afaceri și poate grăbi instalarea unei recesiuni economice.
De asemenea, sectorul construcțiilor se confruntă cu probleme majore, numeroase contracte fiind blocate din lipsă de finanțare. Firmele mici și medii sunt extrem de vulnerabile, multe dintre ele aflându-se deja în pragul falimentului. Întreruperea finanțărilor și incertitudinea privind derularea contractelor amenință și lucrările aflate în derulare, iar restanțele acumulate către stat, bănci și furnizori lasă companiile fără perspective de redresare. În acest context, există riscul ca muncitorii calificați să părăsească țara, atrași de salariile mai mari din Occident.
Modificările fiscale care au accentuat criza
La finalul anului 2024, Guvernul a eliminat scutirea de impozit pe venit de 10% pentru salariile brute de până la 10.000 de lei, precum și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
Începând cu 1 august 2025, România a adoptat un nou regim de TVA, cu o cotă standard de 21% și o cotă redusă de 11% aplicabilă produselor alimentare și serviciilor cu impact social. TVA-ul pentru locuințe a fost majorat la 21%, dar persoanele cu antecontracte semnate până la 1 august 2025 și livrare până la 1 august 2026 beneficiază încă de cota redusă de 9%. În paralel, accizele la carburanți, băuturi alcoolice și tutun au fost majorate, măsuri care au crescut suplimentar costurile pentru companii și populație.
