Conform noilor precizări, numărul real al angajaților din administrația locală este de 129.000, și nu de peste 300.000, așa cum se afirma anterior. Vasilescu consideră important faptul că s-a recunoscut că structura primăriilor diferă de la un oraș la altul. Unele au angajați proprii pentru servicii precum spații verzi sau salubritate, în timp ce altele au concesionat aceste activități sau le gestionează prin societăți proprii. De asemenea, a fost subliniată și necesitatea restructurărilor la nivelul administrației centrale.
Lia Olguța Vasilescu spune că reforma administrației trebuie să fie corectă și adaptată realității locale
Edilul Craiovei atrage însă atenția asupra unei probleme majore legate de modul în care se fac comparațiile între municipii. Spre exemplu, Oradea, cu 213.549 de locuitori, este plasată în aceeași grupă de populație cu Iașiul (379.010), Cluj-Napoca (325.353), Timișoara (296.869), Galați (294.905) și Craiova (280.834). Toate aceste primării au avut dreptul legal, după reducerea de 10% aplicată anul trecut, la un număr maxim de 720 de posturi. Niciuna dintre ele nu a folosit întreaga schemă disponibilă.
„Am urmărit conferința de presă a domnului premier Ilie Bolojan și ma bucur că a constatat și domnia sa că datele prezentate în coaliție nu erau cele reale, exact cum am spus și noi. A mai căzut și mitul că în administrația publică locală sunt cei mai mulți angajați dintre toate sectoarele bugetare. Se vorbea de peste 300 000, astăzi aflam de la dl Bolojan că, efectiv angajați, sunt doar 129.000. M-am bucurat să văd că a fost de acord că o primărie nu seamănă cu alta, că unele au și angajați pentru spații verzi sau salubritate în interiorul aparatelor, față de altele care au concesionat serviciile sau au propriile societăți, că și în administrația centrală trebuie făcute restructurări și alte lucruri pe care le-am spus și au fost însușite. Asta înseamnă că nu am pierdut cinci ore degeaba”, a scris ea pe Facebook.
În cazul Craiovei, numărul efectiv al angajaților este de 490, iar în organigramă sunt prevăzute 655 de posturi. Situații similare se regăsesc și în celelalte mari municipii. Vasilescu susține că nu se poate face o comparație între orașe precum Clujul, Iașiul sau Craiova și Oradea, având în vedere diferențele de populație și complexitatea serviciilor publice. În cadrul reformei propuse, orașe precum Timișoara sau Cluj-Napoca ar urma să piardă aproximativ 300 de posturi, ceea ce, în opinia sa, arată că împărțirea actuală pe grupe de populație nu este realistă.
„Dar… mi s-a părut cel puțin neadecvată remarca despre calculul „corect” al personalului, pe care unii l-ar fi aplicat, în speță Oradea și Bihor, iar alții nu, sau că jumătate din unitățile administrativ teritoriale au „personal supradimensionat”, iar Oradea și Bihorul nu. Haideți să luam exemple concrete, că așa ne place să lucrăm! Oradea este în grupa de populație de peste 200.000 de locuitori, având 213.549 de cetățeni. Dar, în aceeași grupă sunt și Iașiul (379.010), Cluj Napoca (325.353), Timișoara (296.869), Galați (294.905), Craiova (280.834).
Toate aceste primării aveau DREPTUL LEGAL la un număr maxim de posturi de 720, după reducerea de 10 la sută de anul trecut. Niciunul dintre orașe nu a mers pe schema maximă. Craiova, de exemplu, deși are dreptul la 720 angajați, are efectiv angajați 490, iar în organigramă 655 de posturi. Pe maxim nu s-au dus nici celelalte orașe din grupă. Dar nu poți compara Clujul sau Iașiul cu Oradea, ca să nu zic de cele ale PSD, la populație și la complexitatea activităților și serviciilor de interes public raportate la aceasta”, a mai scris Lia Olguța Vasilescu.
Primarul consideră că aceeași problemă apare și la nivelul comunelor
O localitate cu 3.001 locuitori nu ar trebui să fie încadrată în aceeași categorie cu una de 5.000 de locuitori, pentru că realitățile și nevoile administrative sunt diferite. Ea susține că folosirea unor cifre comparative pentru a arăta că unele administrații au fost „corecte” și altele „exagerate” cu angajările nu este corectă și poate induce în eroare.
„Acum, pe reforma propusă, Timișoara sau Cluj pierd vreo 300 de posturi. Mult? Puțin? Asta nu mai contează acum. Dar, evident, ele nu au ce căuta în aceeași grupă cu Oradea, iar orice comparație referitoare la numărul de personal care ar trebui să fie similar este desuetă. Așa cum nu e corectă nici comparația între o comună care are 3001 de locuitori față de alta de 5000, care, și ele, sunt aceeași grupă de populație. Deci, orice cifre comparative, care au rolul să arate cu degetul că unii au fost corecți si alții au exagerat cu angajările, sună bine doar dacă vrei să faci pe justițiarul. Pentru cei inițiați e clar că această greșeală nu mai poate fi admisă pe lege și că trebuie recalculat ținând cont de datele reale”, a completat ea.
Administrația are nevoie de o reformă care să ducă la eficiență și la păstrarea angajaților competenți
Lia Olguța Vasilescu a concluzionat că administrația are nevoie de o reformă care să ducă la eficiență și la păstrarea angajaților competenți, dar fără a nedreptăți nicio entitate. În acest sens, amintește că Asociația Municipiilor din România a propus o lege prin care să fie introdusă evaluarea anuală scrisă a funcționarilor publici. Totodată, edilul Craiovei a anunțat că vor fi formulate amendamente la pachetul legislativ pentru a corecta neconcordanțele identificate și așteaptă din partea Guvernului calcule și date exacte privind numărul de angajați.
„Ca să conchid: vrem o administrație mai suplă, vrem ca doar angajații capabili să rămână în administrație ( de asta am și construit o lege la AMR care prevede evaluarea scrisă anuală), dar vrem să nu nedreptățim vreo entitate! Vom formula amendamente la pachet pentru tot ce am sesizat că este incorect acolo și așteptăm de la guvern calcule și date EXACTE!”, a conchis edilul.
