O taxă cu efecte economice negative în lanț
Profesorul Cristian Păun, alături de colegul său Radu Cristian Mușetescu, a realizat un studiu de impact care arată clar că impozitul pe construcțiile speciale acționează ca o barieră fiscală împotriva dezvoltării economice. Denumită popular „taxa pe stâlp”, această măsură afectează atât capitalul autohton, cât și cel străin, printr-o povară fiscală care nu ține cont de performanța economică a firmelor.
Impozitul este aplicat pe valoarea contabilă netă a construcțiilor speciale, ceea ce înseamnă că afectează mai ales activele moderne, recent achiziționate. Astfel, taxa penalizează exact companiile care investesc în dezvoltare, modernizare și tehnologizare – factori esențiali pentru competitivitatea economică pe termen lung.
În cazul firmelor profitabile, impozitul înseamnă o dublă taxare a capitalului: odată prin impozitul pe profit și apoi prin taxarea activelor productive. Iar pentru companiile neprofitabile, efectul este chiar mai grav – aceste pierderi trebuie acoperite din capitalul propriu, ceea ce afectează reziliența și capacitatea de supraviețuire în medii economice volatile.
„Aici găsiți un studiu de impact al impozitului pe construcții speciale la care am lucrat împreună cu colegul meu de departament, prof. univ. dr. Radu Cristian Mușetescu, celebra „taxă pe stâlp”, o altă aberație fiscală care acționează ca barieră în calea dezvoltării, a atragerii de investiții private, a extinderii sănătoase a spațiului fiscal.
Această aberație fiscală, împreună cu impozitul minim pe cifra de afaceri, continuă să pună pe butuci afaceri locale (cu capital românesc, cu capital străin), să încetinească creșterea și dezvoltarea României, să producă găuri în bugetul de stat, să adâncească deficitul bugetar și să crească neîncrederea străinilor în economia românească.
Denotă neseriozitate și lipsă crasă de profesionalism. Ambele impozite au adus câștiguri fiscale minimale bugetului de stat în paralel cu pierderi imense de PIB și oportunități de dezvoltare. Nu mai vorbim de oportunități de angajare sau de dezvoltare a IMM-urilor pe lanțurile de producție și valoare ale marilor companii afectate tot mai mult de aceste aberații fiscale”, spune profesorul de economie Cristian Păun într-o postare pe Facebook.
Contribuție fiscală minimă, pagube economice majore
Analiza realizată de specialiști arată că, între 2014 și 2016, impactul bugetar al acestei taxe a fost aproape irelevant. Contribuția medie a impozitului pe construcții speciale a fost de doar 0,08% din PIB, iar câștigurile fiscale imediate au fost rapid anulate de scăderea altor venituri importante: TVA, impozite pe salarii, profit și utilizarea bunurilor.
Departe de a consolida bugetul, taxa a generat o redistribuire ineficientă a presiunii fiscale. În loc să aducă venituri sustenabile, a creat o iluzie de eficiență fiscală, afectând grav structura veniturilor statului. Practic, măsura a înlocuit surse sănătoase de venit cu o taxă regresivă, lipsită de viziune pe termen lung.
Efecte nocive asupra sectoarelor strategice
Confederația Patronală Concordia avertizează că impozitul pe construcții speciale afectează în mod special industriile care se bazează pe infrastructură fixă – cum sunt producția, transporturile și energia. Aceste sectoare sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și pentru atragerea de investiții mari, pe termen lung.
Taxa a dus la:
-
reducerea achiziției de active fixe,
-
scăderea numărului de angajați,
-
diminuarea profitabilității,
-
reducerea investițiilor în cercetare și dezvoltare.
Aceste efecte au afectat nu doar marile companii, ci și întregul lanț de IMM-uri din jurul lor, prin scăderea comenzilor și a oportunităților de colaborare.
