Cum funcționează taxa de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari?
Guvernul Bolojan a hotărât să elimine taxa de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro. Trei zile mai târziu, această taxă a fost pusă din nou, iar luni Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi care include și această măsură. Dacă impozitul pe profit de 16% este mai mic decât 1% din cifra de afaceri, atunci se plătește 1% din cifra de afaceri.
Economistul Iancu Guda a explicat că această taxă a avut un efect aproape nesemnificativ asupra bugetului, mult sub estimările politicienilor. El a spus că taxa a adus doar 0,36 miliarde de lei în plus pentru că firmele vizate și-au mutat banii în străinătate sau au concediat angajați ca să compenseze pierderea. Practic, beneficiul a fost anulat de comportamentul companiilor.
„N-a făcut nimic. Ce-a făcut pe plus, s-a anulat pe minus din cauza comportamentului companiilor. De ce continuăm? Vineri era scos, azi e reintrodus. Ca să înțeleagă oamenii de ce această taxă poate să aducă venituri în plus la buget o să vă dau un exemplu. Imaginați-vă că avem o firmă cu o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro, care are un profit brut de 4 milioane.
Dacă ar plăti impozit de 16% la 4 milioane ar însemna de 0,64. Dar pentru că nu trebuie să fie mai jos de 1% din cifra de afaceri, adică 1% ori 100 de milioane egal 1 milion, practic se aduce la buget în plus diferența de 0,36.
Dacă ne referim strict la această măsură am putea spune că o taxă bună pentru că ne aduce aceste creșteri de venituri, mai ales dacă firma românească sau multinațională e pe pierdere ar fi plătit impozit zero acum plătea 1% din cifra de afaceri”, a afirmat economistul.
Guvernul a supraestimat efectul taxei de 1% pe cifra de afaceri asupra bugetului
Guda a spus că Guvernul Ciolacu a supraestimat efectul acestei taxe. El a explicat că nici partidele aflate la guvernare nu se pun de acord: unele estimau că taxa ar aduce 1,2 miliarde, altele chiar 3,7 miliarde. Motivul pentru care nu se știe exact ce venit a generat este că această taxă poate schimba comportamentul firmelor.
Guda a explicat că în realitate impactul la buget a fost doar 0,36 miliarde de lei pentru că firmele au găsit metode să evite plata. În 2023, erau 1.096 companii cu venituri de peste 50 de milioane de euro, iar la sfârșitul lui 2024 numărul lor a scăzut la 1.064. Veniturile totale ale acestor companii au scăzut de la 1.220 miliarde la 1.195 miliarde. Unele firme au mutat sume în străinătate pentru a rămâne sub pragul de impozitare și au declarat venituri mai mici în România.
Guda a mai spus că și numărul de angajați a scăzut: de la 1 milion în 2023 la 893.000 în 2024, pentru că firmele au făcut concedieri din cauza taxelor mai mari. Acest lucru reprezintă pierderi, iar aceste companii contribuie în mod direct la aproximativ 2 milioane de pensii.
„Doar că inclusiv partidele aflate la guvernare nu s-au aliniat în ceea ce privește impactul pe care această taxă l-a adus în 2024. Dintr-o parte auzim că a avut un impact de minim 1,2 miliarde, în timp ce cea mai optimistă (estimare – n.red.) e de 3,7 miliarde. De ce nu știm cât a adus acest impozit? Pentru că această taxă poate să aducă schimbări în mediul de afaceri.
În 2023, în comparație cu 2024, numărul companii cu venituri peste 50 de milioane de euro era de 1.096. S-a aplicat impozitul minim în 2024 și la sfârșitul lui 2024, numărul de companii a scăzut la 1.064. Veniturile acestor companii de la 1.220 de miliarde au scăzut la 1.195 de miliarde.
Ăsta e un efect negativ. Sunt firme care ce au făcut? Aveau 60 de milioane de euro cifra de afaceri și au mutat vreo 20-30 de milioane pe altă entitate din altă țară ca să scadă sub prag și au declarat venituri mai mici în România.
Ce trebuie să înțelegem e că mediul de afaceri și companiile sunt un mecanism viu. Numărul de angajați al acestor companii. Aveau 1 milion de angajați, iar în 2024 numărul a scăzut la 893 de mii. Au disponibilizat din cauza taxelor mai mari. Acestea sunt pierderi. Aceste companii contribuie la cam 2 milioane de pensii.”
Taxa de 1% pe cifra de afaceri nu a schimbat semnificativ contribuția companiilor la buget
Economistul a spus că, de fapt, impactul acestor companii asupra bugetului a fost aproape nul și chiar a scăzut raportat la dimensiunea totală a veniturilor. El a explicat că în 2023 aceste companii aduceau 14,74 miliarde de lei la buget, iar în 2024, după introducerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri, au adus 15,08 miliarde, adică doar cu 0,36 miliarde mai mult. În același timp, ponderea contribuției lor în bugetul total a scăzut de la 40% la 35%.
Guda a spus că practic, ce s-a câștigat pe plus a fost anulat de comportamentul companiilor, care au găsit modalități de a evita plata sau de a reduce impozitul. El a mai spus că nu înțelege de ce taxa a fost scoasă vineri și reintrodusă azi, pentru că efectul real a fost foarte mic.
„Impactul în buget al acestor companii a scăzut. Dacă în 2023 aceste companii veneau cu 14,74 venituri la buget, în 2024 aparent vedem o ușoară creștere 15,8 miliarde o creștere cu 0,36 de miliarde. Acesta e de fapt impactul final total al acestui impozit, care e și impact pozitiv și negativ.
Per total un impact marginal de 0.36 de miliarde. Dacă ne raportăm la veniturile bugetului public în 2023, ponderea banilor generați la buget era de 40% și acum e de 35%. Deci cu alte cuvinte raportat la dimensiunea totală de venituri și impozite aceste companii contribuie mai puțin.
INCA a fost sau nu a fost bună? Eu constat așa: în 2023 aceste companii erau impozit doar la 16% pe rezultatul brut, a venit această condiționalitate și în 2024 ce avem 16% pe rezultatul brut, 1% din cifra de afaceri brut, maximul dintre ele, și atunci dacă înainte plăteau 14,74 miliarde, acum plătesc 15,08 miliarde, efectul este de numai diferența dintre ele adică 0,36 miliarde și ele contribuie cu o treime la buget în loc de 40%. N-a făcut nimic. Ce-a făcut pe plus, s-a anulat pe minus din cauza comportamentului companiilor. De ce continuăm? Vineri era scos, azi e reintrodus”, a explicat acesta, luni, în cadrul unei intervenții TV la Antena 3 CNN.
