Fără reforme fiscale, România va ajunge pe mâna FMI
Guvernul Bolojan plănuia să renunțe la impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro (IMCA), însă, până la urmă, măsura va fi păstrată. Adrian Negrescu se simte ca-n operele lui Ion Luca Caragiale: se reformează, dar nu se schimbă nimic.
În ceea ce privește datele concrete financiare, din păcate, în loc să scadă cheltuielile statului, acestea cresc, avertizează el. Cresc cu 11,1% la 447 de miliarde după primele șapte luni. Numai cu salariile am ajuns să plătim aproape 100 de miliarde de lei, cu 7,9% mai multe decât anul trecut. Deci, situația este mai gravă decât anul trecut, spune el.
„Să se reformeze, primesc, dar să nu se schimbe nimic. Dincolo de discursurile politicienilor, realitatea arată că ne-am ales doar cu creșteri de taxe. Iar situația financiar-bugetară e chiar mai proastă decât cea de anul trecut. Fără reforme, ajungem la mâna FMI. Așa cum estimam.
Pare că, într-adevăr, ne-am împotmolit în pseudoreformele pe care ni le doream… S-a ajuns, într-adevăr, la niște situații desprinse parcă din Caragiale: să se reformeze, dar să nu se schimbe nimic, cel puțin în administrația locală. În ceea ce privește datele concrete financiare, din păcate, în loc să scadă cheltuielile statului, acestea cresc.
Atenție! Cresc cu 11,1% la 447 de miliarde după primele șapte luni. Numai cu salariile am ajuns să plătim aproape 100 de miliarde de lei, cu 7,9% mai multe decât anul trecut. Deci, situația este mai gravă decât anul trecut inclusiv din perspectiva deficitului bugetar care este mai mare cu 5 miliarde. Suntem la 4,04.
Deci, situația este mult mai proastă și noi, în loc să luăm măsuri pentru a o îndrepta, continuăm să gândim în cheie electorală, ceea ce, din punctul meu de vedere, este un gest iresponsabil care ne va duce, așa cum estimam de foarte multă vreme, probabil în brațele FMI”, a spus Adrian Negrescu în cadrul unei intervenții TV la B1TV.
Impozitul de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor a dus la scăderea investiților cu 30% în 2025
Potrivit analistului financiar, impozitul pe 1% din cifra de afaceri a dus la scăderea investițiilor străine cu 30% numai în anul 2025 și a pus sub semnul întrebării toate proiectele de business, de construcții, de fabrici, de uzine, de lanțuri de afaceri, de generare de locuri de muncă.
Ba mai mult, în anul 2025, acest impozit nu a adus bani la bugetul statului. Încasările au fost de 1 miliard de lei, în condițiile în care Executivul estima de cinci ori mai mult.
În primul rând, este o problemă de imagine, spune Negrescu, căci statul român are de câștigat pe fondul retragerii semnificative a investitorilor din România. Indiferent dacă făceau sau nu profit în țara noastră, marile companii, cele care fac afaceri de peste 50 de milioane de euro, erau nevoite să plătească 1% din cifra de afaceri statului român, a reamintit el.
Altfel spus, chiar dacă se aflau pe pierdere, trebuiau să plătească statului ceea ce din punct de vedere fiscal e un impozit cum nu găsești nicăieri, în nicio țară, decât în România.
Impozitul pe 1% din cifra de afaceri se aplică mai mult companiilor românești
Potrivit spuselor sale, acest impozit se aplică mai mult companiilor românești pentru că marile companii internaționale reușeau să își transfere din cifra de afaceri prin împrumuturi intra-grup, prin tot felul de artificii fiscale, reușeau să își reducă practic cifra de afaceri din România în așa fel încât să plătească mai puțin.
Principalii vizați erau antreprenorii români, marile companii românești care angajează undeva la 1 milion de oameni în România și care erau nevoite să plătească o taxă statului român, indiferent dacă făceau sau nu profit în țara noastră, a reamintit analistul financiar.
„În primul rând era un impozit primitiv, de anii 1800, din preistoria fiscalității internaționale. Nicăieri în întreaga lume nu se mai aplică un astfel de impozit, care venea să sancționeze pe cei care investesc în țara asta și nu neapărat fac profit. Din această perspectivă, acest impozit nu a adus bani la buget, pentru că, bineînțeles, a fost ușor de evitat.
Iar soluția alternativă propusă de Ministerul de Finanțe, cea privind taxarea cheltuielilor intra-grup, adică a tranzacțiilor financiare de orice natură între marile companii din punctul meu de vedere s-ar putea să aducă de trei ori mai mulți bani la buget, undeva la nivel de 1 miliard de euro, față de un miliard, un miliard și ceva de lei cât a adus impozitul pe cifra de afaceri.
Trebuie să urmăm tendințele internaționale, trebuie să ne uităm ce fac alții, iar acest model pe care noi ne dorim să îl aplicăm în România, acest impozit pe tranzacțiile intra-grup este inspirat din legislația americană, care într-adevăr și ei văd că în rândul marilor companii există aceste optimizări fiscale pe care le taxează, bineînțeles, în ceea ce privește taxele și impozitele pe care le au de plătit statului american.
E un impozit pe care, din punctul meu de vedere, îl vom vedea de la 1 ianuarie. Rămâne de văzut sub ce formă, pentru că, într-adevăr există și semne de întrebare legate de dubla impozitare, de convenția privind prețurile de transfer. Sunt multe semnale care trebuie lămurite din partea Ministerului Finanțelor legat de modul în care va fi implementat acest impozit pe tranzacțiile intra-grup”, a declarat analistul financiar, luni dimineață, în cadrul unui interviu acordat celor de la Rfi.
