În plenul reunit al Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a susținut angajarea răspunderii Guvernului pe cinci proiecte legislative din pachetul fiscal 2. Contextul politic rămâne tensionat, însă Executivul își menține direcția privind reformele anunțate. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a confirmat participarea a 388 de parlamentari din totalul de 464. Tema principală abordată de șeful Guvernului a fost reforma în sănătate, privită ca domeniu esențial pentru cetățeni și pentru buna funcționare a statului.
Bolojan vorbește despre reforma în sănătate, direcții și obiective
Premierul a arătat că un stat nu poate funcționa corect fără un sistem medical eficient și accesibil. Deși în ultimii ani au existat majorări bugetare, salariile personalului medical au crescut și s-au făcut investiții, serviciile pentru pacienți nu s-au îmbunătățit suficient. Situațiile problematice s-au acumulat și au dus la lipsa de încredere în rețeaua sanitară.
Guvernul susține că proiectul legislativ propus introduce ordine și corectitudine în gestionarea fondurilor și a serviciilor medicale. Accentul cade pe reducerea risipei și pe o mai bună utilizare a resurselor alocate. Un obiectiv central este orientarea pacienților către medicina de familie și consultațiile de specialitate, pentru a scădea presiunea pe spitale. Conform calculelor, o astfel de abordare ar putea aduce economii de peste trei miliarde de lei.
„Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate exista fără un sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient. Deși bugetele pentru Sănătate au crescut an de an și au crescut salariile, s-au făcut investiții, asta nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar problemele s-au acumulat.
Proiectul aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienți și resursele alocate, reduce risipa, face sistemul mai accesibil. Reforma pornește de la principiul reorientării pacienților din zona de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate. Se pot economisi peste 3 miliarde de lei”, spune Bolojan.
O a doua linie de acțiune vizează accesul mai facil la servicii medicale. Mecanismul prin care pacienții pot beneficia de medicamente inovative va fi schimbat. Modificările sunt gândite să asigure o disponibilitate mai rapidă și mai echitabilă a tratamentelor.
A treia direcție se concentrează pe responsabilitate și performanță. Contractele încheiate cu personalul și instituțiile medicale vor fi condiționate de indicatori clari de performanță. Se elimină numirile fără concurs, iar sistemul va fi completat de sancțiuni ferme și mecanisme pentru recuperarea sumelor plătite pentru servicii care nu au existat în realitate.
„A doua direcție importantă este să oferim servicii mai accesibile. Se schimbă și mecanismul de acces la medicamente inovative. A treia direcția – responsabilitatea, performanța și disciplina în sistem. Contractele vor fi pe bază de indicatori de performanță, se elimină numirile fără concurs. Se introduc sancțiuni clare și mecanisme pentru recuperarea sumelor pentru servicii fictive.
Vom consolida rețeaua publică prin introducerea categoriei „spitale de importanță strategică”.
Responsabilizăm și spitalele private. Ele vor fi obligate să suporte costurile dacă pacientul e externat nejustificat și internat într-un spital public în mai puțin de 48 de ore pentru aceeași patologie”, spune premierul.
Consolidarea rețelei publice și responsabilizarea spitalelor private
Proiectul prevede și măsuri pentru întărirea rețelei publice de sănătate. Va fi introdusă o nouă categorie de unități medicale, denumite „spitale de importanță strategică”. Aceste instituții vor avea rol cheie în gestionarea unor situații medicale și vor beneficia de resurse suplimentare pentru a putea răspunde adecvat nevoilor populației.
Premierul a subliniat că responsabilizarea trebuie să vizeze nu doar spitalele publice, ci și pe cele private. Acestea vor fi obligate să acopere costurile atunci când un pacient este externat prematur și ajunge din nou într-un spital public, în mai puțin de 48 de ore, pentru aceeași afecțiune. Regula are ca scop descurajarea externărilor abuzive și protejarea pacienților.
Prin aceste măsuri, Guvernul încearcă să elimine distorsiunile din sistem și să creeze o mai mare echitate între furnizorii de servicii medicale. Autoritățile cred că stabilirea unor reguli clare va contribui la eficientizarea cheltuielilor și la creșterea calității actului medical.
Reforma guvernanței companiilor de stat, explicată de Bolojan
Guvernul propune eliminarea câștigurilor nemeritate în conducerea companiilor publice și creșterea performanței. Obiectivul este ca managerii să acționeze în beneficiul cetățenilor și nu pentru propriile avantaje.
Modificările se aplică pe mai multe paliere. Remunerațiile vor fi corelate cu performanța, iar sumele nejustificate vor fi eliminate. Indicatorii vor fi măsurabili și în principal financiari, incluzând profit, grad de îndatorare și investiții realizate.
„Guvernul își angajează răspunderea și pentru reforma companiilor publice. Proiectul are mai multe obiective. Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce să facă performanță în beneficiul cetățenilor.
Modificările sunt pe mai multe paliere. Nu va mai fi posibil ca managementul să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanța și calitatea serviciilor”, spune premierul.
Consiliile de administrație vor fi mai mici cu aproximativ o treime, iar diurne, sporuri și mașini de serviciu vor fi plafonate. Funcționarii publici vor putea face parte doar dintr-un singur CA, pentru a evita conflictele de interese.
Evaluarea performanței nu va mai fi legată de prezența la ședințe, ci de rezultatele concrete obținute. Această abordare urmărește creșterea responsabilității și eficienței în managementul public.
„De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabili, profit, grad de îndatorare, investiții. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurne, sporuri, mașini de serviciu.
CA-urile vor fi mai mici cu aproximativ o treime. Mai puțini membri, dar mai buni.
Un funcționar public va putea fi parte dintr-un singur CA”, mai spune el.
Consolidarea rolului AMEPIP
AMEPIP va deveni autoritatea centrală pentru supravegherea numirilor și a performanțelor în companiile de stat. Agenția va avea competențe sporite pentru a asigura respectarea regulilor și monitorizarea rezultatelor.
Guvernul consideră că întărirea rolului AMEPIP va aduce transparență și va preveni abuzurile în conducerea companiilor publice. Controlul centralizat va facilita luarea deciziilor bazate pe indicatori obiectivi.
Prin acest mecanism, Executivul urmărește creșterea încrederii cetățenilor în companiile de stat și reducerea pierderilor cauzate de managementul neperformant. Măsurile vor fi aplicate constant și vor fi monitorizate de autoritate pe parcursul activității manageriale.
„Putere mai mare pentru agenția guvernamentală care supraveghează numirile și performanțele. AMEPIP va deveni pivotul acestui sistem”, declară Bolojan.
Reacții din Parlament și procedura ședințelor
Pe parcursul ședinței, parlamentarii puterii l-au aplaudat pe premier după prezentarea măsurilor. Opoziția a manifestat dezaprobare și a strigat împotriva proiectelor Guvernului.
Liderul AUR, George Simion, a cerut ca imnul național să fie intonat după fiecare ședință.
„Conform regulamentului (…), la începerea fiecărei ședințe se intonează imnul național. Cum țineți cinci ședințe, la care se vor depune cinci moțiuni de cenzură, ar trebui să ascultăm de cinci ori imnul național dacă respectăm regulamentul pe care îl invocați”, a declarat Simion.
Președintele Senatului a răspuns că imnul va fi intonat o singură dată la începutul ședinței comune:
„Având în vedere că ședințele sunt consecutive, am ales varianta cu intonarea imnului o singură dată, la începutul ședinței comune”.
Închiderea ședințelor se va repeta până când premierul Bolojan își va asuma răspunderea pentru toate cele cinci proiecte. Procedura prevede reluarea discuțiilor și aprobarea măsurilor în cadrul fiecărei sesiuni consecutive de plen.
A treia ședință a plenului a fost încheiată, urmând să înceapă cea de-a patra. Premierul Ilie Bolojan se adresează din nou parlamentarilor:
Guvernul își asumă răspunderea pentru reforma a trei dintre principalele autorități de reglementare din România – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
