Prim-ministrul Ilie Bolojan a venit luni seară în fața parlamentarilor pentru a supune cinci proiecte de lege procedurii asumării răspunderii Guvernului. Este pentru prima dată când o astfel de metodă este aplicată asupra unui număr atât de mare de inițiative legislative în aceeași zi. Prezența masivă a senatorilor și deputaților marchează importanța momentului, în timp ce atmosfera este dominată de dispute interne în coaliție. Blocajul legat de proiectul privind reforma administrației centrale și locale menține presiunea asupra liderilor politici, în condițiile în care premierul a lansat și amenințarea unei posibile demisii.
Discursul premierului în plenul Parlamentului: deficit bugetar, reforme și apel la responsabilitate
În debutul ședinței, Ilie Bolojan a amintit de pachetul de măsuri adoptat recent, menit să reducă deficitul și să redea încrederea partenerilor internaționali. Premierul a subliniat că aceste măsuri au fost nepopulare, dar inevitabile, și a transmis mulțumiri cetățenilor pentru răbdarea de care au dat dovadă. În opinia sa, clasa politică a ignorat realitățile bugetare timp de ani la rând, acumulând cheltuieli fără acoperire și inițiind proiecte imposibil de finalizat.
„În urmă cu o lună și jumătate am trecut cu sprijinul Parlamentului primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și restabilirea încrederii internaționale, cu măsuri nepopulare, dar necesare.
Le mulțumesc românilor pentru răbdare și încredere. Plătim astăzi prețul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realitățile bugetare, am cheltuit prea mult și am început investiții fără să avem fonduri să le terminăm”, a spus Bolojan.
Șeful Guvernului a accentuat că actuala generație de politicieni trebuie să demonstreze că a învățat din greșelile trecutului. El a arătat că mulți au pornit proiecte fără să ia în calcul resursele necesare, iar efectele sunt vizibile astăzi. Potrivit lui Bolojan, nu este momentul pentru reproșuri, ci pentru o acțiune fermă, orientată spre eficientizarea administrației și eliminarea risipei.
„Tot această clasă politică este chemată azi să dovedească faptul că a învățat lecția primită la ciclurile recente de votare. Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte și au făcut cheltuieli azi fără să se gândească la ziua de mâine. Nu e vreme de vânătoare de vrăjitoare, trebuie să trecem la acțiune pentru a face curățenie”, a mai spus premierul.
În discurs, premierul a prezentat exemple de practici care subminează buna funcționare a statului, de la angajarea rudelor în instituții publice până la raportări false menite să aducă avantaje financiare. Aceste situații, a spus el, nu corespund unei Românii moderne și corecte. Tocmai de aceea, apelul său către parlamentari a fost acela de a susține reformele propuse.
„Avem risipă, excepții și sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate, unii își angajează rudele, unii fac raportări false ca să încaseze mai mult. Asta este România pe care ne-o dorim? Vă rog să susțineți reformele. Când am pornit întregul demers am spus că avem trei direcții de principiu – ordine în finanțe, bună guvernare, respect pentru cetățeni”, explică Bolojan.
Bolojan a explicat că setul de măsuri are la bază trei direcții: ordine în finanțe, bună guvernare și respect pentru cetățeni. Acesta ar urma să elimine sinecurile și privilegiile, să încurajeze echitatea și să creeze o administrație mai apropiată de oameni. Premierul a lăsat deschisă posibilitatea ajustării unor politici pe parcurs, inclusiv reducerea poverii fiscale, estimând că spre jumătatea anului viitor se vor vedea primele rezultate concrete ale acestui demers.
„Acest set de măsuri aduce echitate, elimină risipă și privilegii, taie sinecuri, aduce respect pentru oameni și dreptate – un stat mai corect cu românii. Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Dacă vom putea să ușurăm povara fiscală, o vom face. Eu cred că undeva spre jumătatea anului următor, dacă se va merge înainte, vom constata că am reușit o corecție de curs”, continuă acesta.
Bolojan anunță schimbări majore la pensiile magistraților
Premierul Ilie Bolojan a anunțat în plen că primul proiect de lege din pachet se referă la pensiile magistraților. El a subliniat că obiectivul este restabilirea dreptății și asigurarea unei mai mari echități, menținând totodată respectul pentru rolul magistraților în stat.
„Cât voi avea sprijinul colegilor din cabinet și al Parlamentului, voi merge înainte cu încredere în țara noastră și în viitorul ei.
Primul proiect privește reforma pensiilor magistraților. Trebuie să restabilim dreptatea, păstrăm respectul pentru magistrați, dar trebuie să asigurăm o doză de echitate”, a declarat Bolojan.
În prezent, aceștia pot ieși la pensie la 48-49 de ani, cu o pensie medie ce depășește 24.000 de lei lunar. În unele cazuri, în special pentru cei care au deținut funcții de conducere, pensiile ajung la 35.000-40.000 de lei.
Schimbările propuse includ o perioadă de tranziție de zece ani, la finalul căreia vârsta de pensionare va fi de 65 de ani, similară cu cea standard din România. Totodată, vechimea în muncă necesară pentru pensionare va crește treptat, până la atingerea pragului de 35 de ani. Prin aceste modificări, Executivul urmărește uniformizarea criteriilor și reducerea discrepanțelor actuale.
„Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie trece de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
Va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește la 35 de ani”, a mai spus el.
În același timp, premierul a recunoscut existența protestelor organizate de magistrați în ultimele săptămâni. El a ținut să precizeze că proiectul nu reprezintă un atac la adresa acestei categorii profesionale, ci o încercare de a reda încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.
„Am văzut protestele magistraților, nu este o lege împotriva lor, ci pentru echitate și încredere în justiție. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept.
Vă cer sprijinul pentru ca împreună să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate și respect pentru principiile asumate”, a declarat Bolojan, reiterând importanța colaborării cu această instituție.
Șeful Guvernului le-a cerut parlamentarilor să susțină proiectul, pe care îl consideră un semnal de responsabilitate și stabilitate. În viziunea sa, adoptarea acestor măsuri ar arăta că România poate fi condusă respectând principiile asumate și asigurând echitatea între diferitele categorii de pensionari.
