România propune Constanţa pentru Hubul european de securitate
În declaraţiile comune cu Ursula von der Leyen, şeful statului a arătat că România doreşte ca viitorul Hub european de securitate să fie localizat la Constanţa, la Marea Neagră. Argumentul principal a fost poziţia geostrategică a regiunii, cu rol de legătură între Europa şi Asia Centrală.
Totodată, Portul Constanţa este cel mai mare port la Marea Neagră, iar Dunărea îl conectează cu statele vestice, ceea ce îl transformă într-un nod logistic esenţial. Nicuşor Dan a menţionat că aceste elemente vor contribui inclusiv la sprijinirea reconstrucţiei Ucrainei.
„Trăim o perioada complicată cu o presiune din partea rusă şi atunci solidaritatea europeană este importantă şi faţă de această ameninţare am discutat azi de capacitatea Europei de a se apăra, de a colabora, în sensul ăsta”, a declarat preşedintele.
În cadrul discuţiilor, oficialii au abordat şi componenta SAFE, unde România a propus proiecte precum dezvoltarea Bazei Kogălniceanu şi a Portului Constanţa.
Programul SAFE este privit ca o oportunitate de modernizare a industriei româneşti de apărare, prin producerea de echipamente la nivel naţional. Nicuşor Dan a subliniat că aceste investiţii vor sprijini atât zona militară, cât şi infrastructura civilă. România, aflată pe Flancul estic, are provocări suplimentare, dar şi un avantaj strategic prin poziţia sa la Marea Neagră.
Preşedintele a amintit că începând cu anul 2027 România va extrage gaz din Marea Neagră. Acest proces va contribui la securitatea energetică, atât pe plan intern, cât şi european. Totodată, regiunea rămâne un coridor esenţial pentru comerţ şi comunicare, cu potenţial de a conecta direct Europa şi Asia Centrală.
Strategia europeană pentru Marea Neagră şi obiectivele României
În continuarea discuţiilor, Nicuşor Dan a punctat că Uniunea Europeană a adoptat, la propunerea României, o strategie pentru Marea Neagră. Acesta a precizat că Bucureştiul îşi doreşte operaţionalizarea cât mai rapidă a acestei iniţiative.
Un element central al strategiei este crearea unui Hub european de securitate, iar România propune ca acesta să fie amplasat la Constanţa.
„Ne bucurăm că Uniunea Europeană a adoptat la propunerea României o strategie pentru Marea Neagră, pe care ne dorim să operaţionalizăm cât mai curând şi în cadrul acestei strategii ne dorim ca Hubul european de securitate de care această strategie vorbeşte să fie localizat în România, la Constanţa, la Marea Neagră”, a afirmat şeful statului.
Constanţa are un rol major în planurile de consolidare a securităţii regionale, atât prin infrastructura portuară, cât şi prin conexiunile logistice. Poziţia sa geografică o transformă într-un punct esenţial pentru fluxurile de transport, comerţ şi aprovizionare. În acest context, România şi-a reafirmat poziţia de partener responsabil în cadrul UE şi NATO.
Autorităţile române consideră că integrarea rapidă a strategiei pentru Marea Neagră va aduce beneficii multiple, de la securitate militară până la stabilitate economică. Vizita Ursulei von der Leyen la Constanţa a confirmat interesul european pentru această zonă, aflată sub presiunea contextului geopolitic actual.
Rolul Portului Constanţa în reconstrucţia Ucrainei
Un punct central al declaraţiilor a fost legat de reconstrucţia Ucrainei. Nicuşor Dan a arătat că România poate avea o contribuţie semnificativă în acest proces, prin infrastructura de transport pe care o deţine. Portul Constanţa, cel mai mare de la Marea Neagră, împreună cu fluviul Dunărea, reprezintă o rută de transport eficientă şi cu costuri reduse.
„România poate să prin contribuie la acest proces. Portul Constanţa, care este cel mai mare port la Marea Neagră şi Dunărea care îl conectează cu Vestul Europei şi oferă o modalitate ieftină de transport, care va fi foarte utilă în momentul reconstrucţiei Ucrainei”, a menţionat şeful statului.
Aceste declaraţii au fost însoţite de mulţumiri adresate preşedintei Comisiei Europene pentru sprijinul acordat României. Vizita oficială a scos în evidenţă importanţa colaborării în plan logistic şi strategic, în contextul în care Ucraina are nevoie de soluţii rapide şi eficiente pentru reconstrucţie.
În plan practic, autorităţile române urmăresc să valorifice resursele europene pentru a moderniza infrastructura, a spori mobilitatea militară şi a sprijini industria de apărare. Nicuşor Dan a menţionat în acest sens Planul #Readiness2030 şi instrumentul SAFE, care sunt văzute ca pârghii pentru creşterea capabilităţilor.
România va primi bani prin intermediul instrumentului SAFE. Alocările pentru securizarea granițelor UE, triplate
”Dragă Nicuşor, este o plăcere să mă aflu în România pentru prima dată de la inaugurarea mandatului tău. În ultima lună România a demonstrat rezilienţă impresionantă în democraţia sa, în instituţiile sale. Aţi combătut încercări de dezinformare cu succes, încercări de manipulare.
Sunteţi puternici şi oferiţi un sprijin ferm pentru Moldova. Rezistaţi în faţa intimidărilor care sunt parte din jocurile Moscovei, dar asta nu face decât ca rezilienţa noastră să fie mai puternică. Şi ştim, ai vorbit şi despre situaţia de securitate, ne trebuie o creştere în investiţiile de apărare”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen s-a referit şi la programul SAFE.
”Pentru acest lucru avem finanţarea, trebuie să lucrăm pe implementarea acestei finanţări şi, bineînţeles, trebuie să asigurăm sustenabilitate pe termen lung.
În primul rând, în ceea priveşte sprijinul financiar pe termen scurt împreună în cadrul Consiliului European, am fost de acord asupra 800 de miliarde de euro, un pachet de 800 de miliarde de euro, până în anul 2030, partea din acest pachet fiind instrumentul SAFE.
SAFE este un instrument în valoare de 150 miliarde de euro şi mă bucur foarte mult că 19 state s-au înscris la acest program pentru achiziţii comune, inclusiv România, şi este o veste foarte bună.
În cadrul vizitei la baza navală a fost foarte interesant să văd primele idei de proiecte ale Forţelor Navale de potenţială utilizare a împrumuturilor în cadrul SAFE. Avem subscriere completă la SAFE, este un real succes. Putem avea investiţii pentru achiziţii comune în cadrul SAFE, dar şi pentru a acorda sprijin militar Ucrainei, fie prin asigurarea capabilităţilor sau prin investirea în industria ucraineană de apărare”, a mai precizat șefa Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a anunțat și o triplare a banilor repartizați pentru proiectul de securizare a granițelor.
„Propunem să triplăm finanţarea pentru securitatea graniţelor, propunem să mărim de cinci ori investiţiile în apărare, inclusiv capabilităţile maritime, bineînţeles, şi propunem să creştem de zece ori investiţiile în mobilitate militară”, a adăugat ea.
România, prezentată ca un pilon strategic la nivel european
La finalul vizitei, preşedintele a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, unde a oferit detalii suplimentare.
„Astăzi i-am urat bun venit pe țărmul Mării Negre doamnei Președinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Țara noastră are o importanță strategică deosebită pentru securitatea europeană și euro-atlantică, iar România își îndeplinește cu responsabilitate rolul de stat membru al UE și de Aliat NATO pe Flancul Estic.”
În postare, şeful statului a subliniat relevanţa Portului Constanţa atât ca nod logistic comercial, cât şi ca punct militar. Totodată, acesta a menţionat rolul portului în viitoarele proiecte de reconstrucţie a Ucrainei. A evidenţiat, de asemenea, necesitatea implementării rapide a Hubului de Securitate Maritimă la Marea Neagră.
„Am subliniat cu această ocazie necesitatea operaționalizării Hubului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, ca parte a Strategiei UE pentru Marea Neagră. Suntem preocupați să folosim cât mai eficient resursele europene, inclusiv prin Planul #Readiness2030 și instrumentul SAFE, pentru extinderea capabilităților noastre militare, modernizarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare”, a precizat Nicuşor Dan.
Prin acest mesaj, preşedintele a confirmat continuitatea angajamentului României faţă de securitatea europeană şi a subliniat importanţa colaborării cu instituţiile europene. Declaraţiile şi postarea oficială vin să întărească poziţia României în contextul geopolitic actual, marcat de tensiuni la graniţa de est a Uniunii Europene.
