Astăzi, 1 septembrie, o coaliție formată din 83 de experți internaționali de top în sănătate publică, dependență de nicotină și controlul tutunului a trimis o scrisoare deschisă către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizând asupra planului propus de a impune noi taxe pentru produsele cu nicotină mai puțin nocive, precum țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină, arată europorter.co
Scrisoarea contestă direct comunicările recente ale UE care sugerează că aceste produse prezintă riscuri pentru sănătate comparabile cu fumatul și califică această poziție drept „o abatere semnificativă de la principiul fundamental al sănătății publice bazate pe dovezi” și o formă de dezinformare.
Pentru a-și susține poziția, experții evidențiază mai multe exemple reale de rezultate pozitive în sănătatea publică obținute prin reducerea riscurilor asociate tutunului, în special în Suedia, Regatul Unit și Noua Zeelandă.
Semnatarii îndeamnă Comisia să adopte o abordare de reglementare bazată pe știință, care să facă diferența între produsele combustibile și cele necombustibile, valorificând astfel potențialul imens al reducerii riscurilor pentru a salva vieți și a reduce povara bolilor cauzate de fumat, care provoacă în prezent aproape 700.000 de decese premature anual în UE.
Experții internaționali în sănătate publică sunt susținuți de organizații medicale și de reducere a riscurilor
Scrisoarea este co-semnată de organizații medicale și de reducere a riscurilor de renume, inclusiv European Tobacco Harm Reduction Advocates (ETHRA), International Association for Smoking Control and Harm Reduction (SCOHRE) și Platforma Medicală Spaniolă pentru Reducerea Riscurilor Tutunului (PRDT).
Profesorul Konstantinos Farsalinos (MD, MPH), o autoritate recunoscută în domeniul reducerii riscurilor asociate tutunului, inițiatorul acestei acțiuni, a criticat dur abordarea Comisiei:
„Este un principiu esențial ca orice politică de sănătate publică — mai ales când este legată de tutun — să se bazeze pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, în conformitate cu angajamentul Comisiei Europene pentru o legislație bazată pe date. Este îngrijorător faptul că recentele comunicări publice ale oficialilor, inclusiv ale comisarului pentru sănătate și bunăstarea animalelor, se abat radical de la acest principiu. A afirma că produsele fără fum, bazate pe conceptul de reducere a riscurilor, provoacă daune comparabile cu țigările convenționale contrazice dovezile științifice și bunul simț. Această poziție reflectă o neînțelegere profundă în cadrul Comisiei cu privire la potențialul acestor produse pentru sănătatea publică și, din păcate, perpetuează percepții greșite frecvent întâlnite în rândul europenilor, în special al fumătorilor, despre beneficiile adoptării unei strategii de reducere a riscurilor asociate tutunului.”
„Propunerea de a introduce taxe prohibitive pentru produsele cu nicotină mai puțin nocive reprezintă, în realitate, un atac fiscal asupra acestor produse, cu implicații negative majore pentru sănătatea publică. Chiar și în cazul țigărilor din tutun, deși taxarea rămâne un instrument eficient pentru reducerea prevalenței fumatului, orice creștere bruscă și necontrolată a taxelor poate stimula apariția unei piețe negre necontrolate, ceea ce ar face țigările mai ieftine pentru consumatori. Însă cel mai puternic impact negativ asupra sănătății publice este așteptat din taxarea produselor cu nicotină cu risc redus. De fapt, reducerea riscurilor asociate tutunului poate fi un instrument eficient pentru creșterea veniturilor guvernamentale. Dar acest lucru se poate realiza prin promovarea produselor cu nicotină necombustibile către fumători, reducând astfel povara economică generată de fumat, prin cheltuieli medicale și pierderi de productivitate. În schimb, impunerea unei poveri fiscale mari asupra unor produse care pot salva vieți va duce inevitabil la apariția pieței negre, la scăderea veniturilor și, cel mai grav, la pierderi de vieți omenești.”
Directivei privind accizele la tutun (TED) și Resursa Proprie din Accizele pe Tutun (TEDOR)
În luna iulie a acestui an, Comisia Europeană a emis, în aceeași zi, două anunțuri separate care marchează un efort reînnoit de reducere a consumului de tutun prin creșterea taxelor — o măsură menită să majoreze costul țigărilor și al altor produse din tutun în întreaga UE. Într-o mișcare fără precedent, Comisia Europeană își bazează o parte semnificativă din planificarea financiară viitoare pe socoteala fumătorilor și utilizatorilor de produse cu nicotină.
Această strategie fiscală se sprijină pe două mecanisme. Primul este o versiune revizuită a Directivei privind accizele la tutun (TED), care propune creșteri uriașe: o majorare de 139% a taxelor pe țigări, 258% pentru tutunul de rulat și — pentru prima dată — taxe ridicate pentru țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină. Al doilea mecanism este un nou instrument fiscal numit Resursa Proprie din Accizele pe Tutun (TEDOR), care ar impune o suprataxă de 15% aplicată uniform, concepută special pentru a direcționa fonduri direct către bugetul UE, cu scopul declarat de a susține programe majore, inclusiv reînarmarea Europei sub coordonarea NATO.
Propunerea TEDOR, prezentată separat ca parte a noului Cadru Financiar Multianual (CFM) al UE de 2 trilioane de euro pentru perioada 2028–2034, este gândită ca o sursă nouă de venituri pentru UE, independentă de contribuțiile statelor membre. Aceasta se bazează pe strângerea a 11,2 miliarde de euro anual prin modificări radicale ale regimului de taxare a tutunului în UE. Mișcarea, recunoscută acum deschis de surse din interiorul Comisiei, sugerează o schimbare profundă: de la reglementarea motivată de sănătate publică la o dependență bugetară de obiceiurile pe care Bruxelles-ul pretindea că le descurajează.
O politică prinsă între buget și sănătatea publică
Deși Comisia a susținut inițial că TEDOR va funcționa independent de sistemele fiscale naționale, admite acum că veniturile estimate din TEDOR depind de adoptarea reformelor propuse prin TED. Însă aceste reforme se confruntă cu o opoziție puternică din partea mai multor state membre ale UE, inclusiv Italia, Grecia, Portugalia și România — țări în care ratele fumatului rămân ridicate, iar taxele pe tutun sunt un subiect politic sensibil. În plus, Suedia s-a opus propunerii UE de a folosi veniturile din taxele mai mari pe tutun pentru a finanța următorul buget multianual al blocului comunitar.
Această situație creează un „prăpastie fiscală”: dacă directiva eșuează, UE ar putea pierde până la 78,4 miliarde de euro din veniturile estimate, lăsând inițiative-cheie în domeniul apărării și al tranziției verzi fără finanțare. Dacă reușește, UE riscă să devină structural dependentă de consumul unor produse nocive, cu stimulente perverse de a menține o bază de impozitare bazată pe dependență.
Un buget construit pe dependență?
Cel mai îngrijorător aspect este schimbarea de fond a filozofiei care stă la baza politicii actuale. Instituțiile UE și-au afirmat de-a lungul timpului angajamentul față de reducerea riscurilor, echitatea în sănătate și renunțarea la fumat. Totuși, strategia actuală dezvăluie o contradicție flagrantă: dacă oamenii se lasă de fumat, bugetul se prăbușește.
Mai mult, introducerea unor accize ridicate pentru alternativele fără fum subminează ani de progrese înregistrate în țări precum Suedia și Regatul Unit, unde astfel de produse au contribuit semnificativ la reducerea ratelor fumatului. În loc să încurajeze renunțarea, UE o penalizează.
Încotro?
Având în vedere că este nevoie de unanimitate între cele 27 de state membre ale UE, pachetul de reformă TED este departe de a fi garantat. Cu toate acestea, Comisia pare să joace un joc riscant, mizând pe teama de pierderi bugetare pentru a forța conformarea. Această abordare riscă să transforme sănătatea publică într-o monedă de schimb politică și să submineze încrederea în procesul decizional al UE.
Dacă UE dorește cu adevărat să reducă fumatul, să îmbunătățească sănătatea publică și să abordeze responsabil golurile bugetare, trebuie să separe taxarea pe sănătate de liniile esențiale de finanțare, precum apărarea. O politică fiscală transparentă, etică și orientată spre viitor nu ar trebui să depindă de consumul de nicotină.
Întrebarea este acum simplă, dar urgentă:
Construiește UE un viitor mai sănătos sau doar unul mai bogat, finanțat de cei bolnavi?
