Ministrul Muncii dă asigurări că are soluția prin care poate stopa munca la negru
Ministrul Muncii, Florin Manole, dă asigurări că are soluția prin care poate stopa munca la negru, un „fenomen destul de extins” în România. Ministrul Muncii a modificat deja legislația pentru a dota cu bodycam-uri inspectorii muncii, pentru eliminarea oricăror forme de corupție, pentru mai multă eficiență și pentru protecția inspectorilor muncii. Potrivit spuselor sale, „există industrii unde controalele înseamnă o experiență destul de aspră și de contondentă”, iar „inspectorul de muncă e și el un angajat care are drepturi, inclusiv dreptul a avea o muncă decentă.”
„Din aproape 70 (…) de oameni care lucrau acolo, 17 erau fără forme legale. E un număr extrem de mare și în măsura în care acest procent, mai mult sau mai puțin, se regăsește și în alte părți și pe alte șantiere sau în alte domenii, avem, se pare, de a face cu un fenomen destul de extins. Pentru contracararea lui am făcut o creștere a intensității controalelor”, a spus, luni, ministrul Muncii, într-o conferință de presă, ce a avut loc în urma unui control făcut la o firmă din București.
„Este important, însă, să spunem și că în legătură cu înțelegerea și contracararea mai eficientă a acestui fenomen nu trebuie să ignorăm, ba din contră, companiile private. Pentru că acele companii private oneste, care nu folosesc muncă la negru și care sunt și ele afectate de concurența neloială a celor care folosesc muncă la negru, trebuie și pot fi parteneri foarte importanți pentru Ministerul Muncii și pentru Inspecția Muncii. Și am avut discuții cu organizații ale unor industrii mai afectate de munca la negru, avem idei de la ei, o să avem proiecte inspirate de discuția cu partenerii sociali și cred că o să fim mai eficienți”, a adăugat oficialul român.
Românii aleg munca la negru pentru că salariile oficiale sunt tăiate de datorii
În opinia sa, faptul că munca la negru este un fenomen destul de extins în România, în special în București, este dovada clară că românii (proveniți din zone nedezvoltate economic, fără oportunități) vor să lucreze. Totuși, ei au nevoie de stimulente pentru a lucra și de o plată decentă.
„Pentru că oamenii care sunt datori din motive de credite pe care nu le-au putut duce, indiferent de cauza acestei situații, sunt oameni captivi pentru că dacă iau un salariu pe carte de muncă, dacă iau un salariu oficial, pierd în primul moment un cuantum important din acel salariu. Sigur că înțeleg nevoia de recuperare a unor credite, sigur că înțeleg responsabilitatea pe care trebuie să o avem cu toții atunci când angajăm niște cheltuieli și suntem adulți, înțelegem toți asta. Dar așa ceva trebuie să se facă în interesul tuturor părților, astfel încât nici angajatul să nu simtă că lucrează degeaba până la rambursarea unui credit.
Pentru că nu poți să muncești fără să ai venituri. Ăsta este doar un exemplu de cum munca la negru trebuie privită, și fenomenul ăsta trebuie privit mai complex decât cu controale și cu înțelegerea fenomenului și cu înțelegerea implicațiilor fenomenului. Faptul că avem munca la negru atât de crescută, în București este vorba în general de oameni care vin din jurul Bucureștiului, din sate mici, din sate fără oportunități, din zone economice mai puțin dezvoltate.
Ne arată că toată teoria aia, că oamenii de la sate din România nu vor să muncească și că unii oameni sunt leneși în această țară, nu este bazată pe ceva concret. Oamenii vor să muncească, doar că oamenii au nevoie de stimulente pentru a lucra, de o plată decentă și au nevoie să se ruleze cât mai puțin în spațiu public discursul despre vin-o la muncă, noi pregătim niște concedieri. Nu e posibil așa ceva”, a punctat ministrul Muncii.
Ce înseamnă „munca la negru”?
Munca nedeclarată reprezintă acea activitate prestată de un salariat pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă.
Munca nedeclarată implică un loc de muncă nesigur, cu perspective pe termen scurt, fără posibilități de progres profesional, cu salarii mai mici decât cele de pe piața muncii, fără protecție socială. Efectele negative pentru cei care prestează activitate nedeclarată se manifestă inclusiv în poziția economico-socială precară, în comparație cu salariații angajați cu forme legale.
Cei care lucrează „la negru” nu beneficiază de următoarele drepturi:
- vechime în muncă și în specialitate;
- asigurarea pentru riscuri cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, bătrânețea, decesul;
- indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale și accidente de muncă;
- dreptul la pensie de limită de vârstă sau de invaliditate;
- indemnizație de șomaj și plăți compensatorii în caz de concedieri;
- dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare și reconversie profesională, precum și alte măsuri în vederea exercitării unei activități sau ocupării unui loc de muncă;
- asigurare de sănătate;
- spitalizare gratuită și medicamente compensate;
- concediu de odihnă și alte concedii pentru evenimente deosebite: căsătorii, deces, nașterea unui copil în familie etc.;
- plata diurnei pentru delegare și a indemnizației de detașare;
- concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani;
- acces pe piața creditelor bancare;
- tichete de masă.
