Florin Barbu propune un mecanism nou de plafonare a adaosului comercial: Doar când inflația depășește 5%

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, propune introducerea unui mecanism automat prin care adaosul comercial la alimente să fie plafonat doar atunci când inflația depășește 5%, considerând că statul trebuie să intervină în perioadele de instabilitate economică. Barbu afirmă că măsura nu ar afecta retailerii, invocând evoluțiile pozitive din anii anteriori, însă Consiliul Concurenței avertizează că eficiența plafonării s-a diminuat, iar piața a generat scumpiri în alte zone.

Ministrul Florin Barbu propune un nou mecanism de plafonare a prețurilor la alimente

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, înaintează o nouă propunere de intervenție pe piața alimentară, vizând plafonarea adaosului comercial la alimente în momentele în care inflația depășește pragul de 5%.

Mecanismul nu ar fi activat sub acest nivel, fiind conceput ca o măsură punctuală pentru situații de presiune inflaționistă ridicată. Potrivit ministrului, ideea urmărește să ofere predictibilitate și să limiteze efectele scumpirilor asupra consumatorilor.

Florin Barbu a explicat la Antena 3 că propunerea vine în contextul în care, în opinia sa, și alte instituții ale statului intervin în piață în situații critice, dând ca exemplu Banca Națională a României, care acționează atunci când cursul valutar înregistrează creșteri accentuate.

El a transmis că mecanismul a fost conceput ca răspuns la criticile privind intervențiile statului, precizând că plafonarea ar urma să fie activată doar după depășirea unui anumit nivel al inflației, pentru a nu afecta funcționarea normală a pieței.

„E un mecanism propus pentru că toată lumea spunea că intervin în piață. Ca să reglez partea de inflație, care a crescut, am spus ca plafonarea să se realizeze doar când inflația depășește un prag, până atunci să nu se aplice”, a afirmat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii vrea să intervină, în caz de nevoie, asupra prețurilor, la fel cum face BNR pe cursul valutar

Ministrul a invocat și opiniile economiștilor, care au semnalat că, în urma plafonării adaosului la o serie de produse de bază, o parte dintre marjele comerciale s-ar fi reorientat către alte categorii de alimente.

Florin Barbu a susținut că acest comportament justifică nevoia de a introduce un mecanism adaptat perioadelor de instabilitate, afirmând că intervenția statului este legitimă atunci când prețurile cresc peste limita suportabilă.

„Analiști economiști au spus că s-a descărcat o parte din adaosul comercial către alte alimente. Așa cum alte instituții intervin când cursul valutar crește foarte mult, așa și noi trebuie să intervenim printr-un mecanism”, a indicat demnitarul.

În ceea ce privește criticile legate de riscurile pentru retaileri și procesatori, ministrul a respins afirmațiile potrivit cărora plafonarea adaosului ar fi pus în pericol stabilitatea financiară a companiilor. El a arătat că, în anii în care măsura a fost aplicată – 2022, 2023 și 2024, cifrele de afaceri din sector au continuat să crească, ceea ce ar demonstra că mecanismul nu a condus la falimente.

„Și din zona de retail, și de la procesare au spus că vor intra în faliment cu adaosul comercial plafonat. În 2022, 2023, 2024, când a mers acest mecanism, cifra de afaceri a crescut, deci măsura nu a dus la falimentul magazinelor sau procesatorilor”, a explicat ministrul Agriculturii.

Florin Barbu a subliniat că propunerea se află în prezent în fază de discuție și urmează să fie analizată în coaliția de guvernare. El a afirmat că va discuta în primul rând cu PSD, iar dacă măsura va fi considerată oportună, aceasta va fi introdusă în dezbaterea politică.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, introdusă inițial în iulie 2023 și prelungită până la 31 martie 2026, acoperă întreg lanțul agroalimentar și a fost menită să protejeze consumatorii vulnerabili.

În schimb, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a transmis recent că eficiența acestei măsuri ar fi scăzut, întrucât piața s-a adaptat și scumpirile s-au mutat pe alte segmente. Datele INS arată că, în octombrie 2025, inflația anuală a ajuns la 9,8%, cu creșteri puternice ale prețurilor la mărfurile nealimentare și servicii.