Update 14:45. MADR respinge acordul UE–Mercosur: „Impact negativ asupra cărnii de vită, păsării, zahărului și cerealelor”
Ministerul Agriculturii a returnat nesemnat memorandumul pentru acordul comercial UE–Mercosur, avertizând că liberalizarea importurilor din America de Sud ar pune presiune pe sectoare sensibile ale agriculturii românești. MADR solicită amânarea aplicării acordului și menționarea explicită a clauzelor de protecție pentru producătorii europeni.
Iată mai jos mesajul complet adresat de Florin Barbu către ministrul Afacerilor Externe și ministrul Economiei.
Referitor: Memorandumul referitor la „Semnarea de către România a Acordului de Parteneriat UE-Mercosur (EMPA) dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și, Piaţa Comună a Sudului, Republica Argentina, Republica Federativă a Braziliei, Republica Paraguay şi Republica Orientală a Uruguayului, pe de altă parte, respectiv aprobarea de către România a semnării de către Uniunea Europeană şi aplicării provizorii a Acordului interimar privind comerţul (ITA) dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Piaţa Comună a Sudului, Republica Argentina, Republica Federativă a Braziliei, Republica Paraguay şi Republica Orientală a Uruguayului, pe de altă parte” primit la MADR în 18.12.2025.
Vă returnăm nesemnat, în original, Memorandumul referitor la „Semnarea de către România a Acordului de Parteneriat UE-Mercosur (EMPA) dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și, Piața Comună a Sudului, Republica Argentina, Republica Federativă a Braziliei, Republica Paraguay şi Republica Orientală a Uruguayului, pe de altă parte, respectiv aprobarea de către România a semnării de către Uniunea Europeană și aplicării provizorii a Acordului interimar privind comerțul (ITA) dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Piaţa Comună a Sudului, Republica Argentina, Republica Federativă a Braziliei, Republica Paraguay și Republica Orientală a Uruguayului, pe de altă parte” întrucât nu reflectă poziția susținută constant de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și de asociațiile de fermieri români.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu poate susține proiectul de memorandum propus de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorului şi Turismului (MEDAT) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE), fapt pentru care se impune eliminarea MADR din calitatea de avizator.
Reiterăm cea mai recentă poziție MADR pe subiectul memorandumului (transmisă de MADR la MEDAT în 15 decembrie 2025, ca urmare a solicitării MEDAT primite în 12 decembrie 2025):
În contextul finalizării negocierilor bilaterale pentru încheierea Acordului de Parteneriat UE – Mercosur, respectiv al Acordului interimar privind comerțul UE – Mercosur, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a evidențiat o serie de preocupări sectoriale cu privire la următoarele aspecte:importanța asigurării convergenței cu standardele înalte ale UE, în special în domeniul sănătăţii publice și al siguranței alimentare, al sănătății și bunăstării animalelor, al mediului și al calității, respectiv al standardelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, în condiţiile în care țările Mercosur aplică standarde diferite de cele europene;
asigurarea unui nivel de protecție ridicat pentru sectoarele considerate sensibile pentru România, astfel încât producătorii agricoli din ţara noastră să nu fie afectați de concesiile tarifare acordate țărilor Mercosur, având în vedere competitivitatea robustă a produselor agroalimentare originare din aceste țări pe plan internațional, respectiv potențialul ridicat la export, în special, al Braziliei și Argentinei;
încheierea unui acord bazat pe reciprocitate, cu respectarea angajamentelor internaționale în materie de climă și mediu.Vă informăm că la data de 4 decembrie a.c., a avut loc o reuniune bilaterală (format videoconferinţă) între ministrul agriculturii și dezvoltării rurale român şi Stephane Krajewski, ministrul agriculturii din R. Polonă pe tema clauzei de salvgardare în domeniul agricol, aferente Acordului UE Mercosur. Cu această ocazie a fost menționat acordul pentru amendamentele propuse de Comisia AGRI din cadrul PE, acestea fiind în beneficiul sectorului agricol și agroalimentar din România și Polonia.
De asemenea, ministrul agriculturii român a reamintit propunerea exprimată în cadrul reuniunii Consiliului pentru Agricultură cu referire la posibilitatea ca Statele membre să aibă flexibilitatea de a amâna cu un an aplicarea Acordului Mercosur.
Această perioadă de tranziție poate contribui la consolidarea sectorului agricol și agroalimentar, puternic încercat de efectele COVID și ale conflictului Federația Rusă – Ucraina. Perturbarea unor pieţe (fluctuații de aprovizionare și de prețuri), costuri ridicate la inputuri și credite sunt doar câteva dintre provocările cu care încă se confruntă agricultura noastră.
Având în vedere opoziția asociațiilor relevante din România față de semnarea Acordului de Parteneriat între UE și Mercosur, precum și posibila perturbare a pieţei de profil din ţara noastră, în cazul produselor sensibile, ca urmare a dinamizării importurilor de produse agroalimentare originare din țările Mercosur, apreciem că poziţia României trebuie să fie de amânare a deciziei de semnare a acordului până la momentul asigurării unei certitudini sporite în ceea ce privește garantarea condițiilor de concurență echitabile în raport cu operatorii economici din țările Mercosur, cu accent pe armonizarea standardelor sanitar-veterinare şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor care sunt interzise în UE, cu luarea în considerare și a preocupărilor exprimate de asociațiile de producători din ţara noastră.De asemenea, informările Comisiei Europene în cadrul grupurilor de lucru relevă lipsa progreselor în deblocarea accesului pe piața Braziliei pentru produsele de origine animală și vegetală din UE (în special în cazul exporturilor UE de produse de origine animală). În acest sens, Statele membre au evocat necesitatea soluționării cerințelor sanitar-veterinare și fitosanitare privind accesul produselor agroalimentare și pisicole originare din UE pe piața Braziliei.
De asemenea, vă informăm că Asociațiile de producători din România au semnalat faptul că Acordul de Parteneriat UE Mercosur va avea un impact negativ asupra unor sectoare sensibile din ţara noastră, respectiv carnea de vită, carnea de pasăre, zahăr, etanol, orez și cereale (porumb, sorg), inclusiv mierea naturală, în condițiile în care producția din ţările Mercosur are la bază standarde de mediu, de muncă și siguranță inferioare celor din UE. De asemenea, produsele originare din Mercosur se obțin la costuri mai mici decât cele practicate la nivelul UE, determinând astfel o concurență neloială pe piața internă a UE.
Conform previziunilor oferite de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene (până în anul 2032), importurile originare din Mercosur, realizate în temeiul acordului de liber schimb vor înregistra o tendință crescătoare, în special în cazul următoarelor produse: carne de vită, carne de pasăre, zahăr, orez, cu un posibil impact negativ asupra producţiei și prețurilor la nivelul UE. Studiul JRC cu privire la impactul economic cumulativ al viitoarelor acorduri comerciale asupra sectorului agricol din UE (inclusiv acordul UE-Mercosur), publicat la data de 22 februarie 2024, confirmă faptul că acordurile de liber schimb analizate au potențialul de a aduce beneficii sectorului agroalimentar din UE, în special al sectorului produselor lactate, cărnii de porc, alimentelor procesate și băuturilor.
De asemenea, subliniază vulnerabilitatea sectoarelor cărnii de vită, cărnii de oaie, cărnii de pasăre, zahărului şi orezului – produse sensibile semnalate și de România în cadrul procesului de negocieri bilaterale.
Situaţiile de criză care persistă în anumite sectoare din agricultură la nivel național și european, în special în sectorul produselor lactate, al cărnii de porc, respectiv al sectorului de fructe și legume, impune menținerea unui grad ridicat de protecție în cazul importurilor similare din ţări terțe.
În cazul principalelor produse agroalimentare românești considerate sensibile în relație cu țările Mercosur, respectiv zahăr, alcool etilic nedenaturat, orez, carne de pasăre, carne de vită, lapte și smântână din lapte, unt, iaurt, brânză, miere, ouă se constată faptul că importurile din ţările Mercosur, realizate în perioada 2022 – 2024, nu înregistrează valori semnificative, raportate la importurile totale ale României, dar este necesară analiza efectului acestui acord asupra nivelului vânzărilor produselor românești pe piața unică UE, în perspectiva implementării Acordului UE – Mercosur.Exporturilor românești pentru produsele menționate anterior, în Statele membre ale UE, în anul 2024 au însumat peste 635 mil.$, evidențiindu-se o tendință crescătoare la majoritatea produselor de referință. Astfel, pentru carnea de pasăre exporturile au crescut de la 170,4 mil. $în anul 2022, la 222,9 mil.$ în anul 2024, în timp ce pentru carnea de vită, proaspătă sau refrigerată, valoarea exporturilor a variat de la 29,1 mil. $în anul 2022, la 39,6 mil.$ în anul 2024.
Pentru ţările Mercosur, Acordul de parteneriat este mult mai avantajos oferind oportunități de export pe piața internă a UE, mai ales în cazul produselor direct concurente pentru aceleași produse din UE, cu repercusiuni negative asupra intereselor economice ale fermierilor. În aceste condiții, importurile masive de produse originare din țările Mercosur în UE, vor afecta semnificativ cota de piață deţinută de România în prezent pe piața unică, cu referinţă la comerțul intra-UE cu produse agroalimentare.Un exemplu relevant îl reprezintă anumite sectoare prioritare din zootehnie, unde se află în plină derulare programe de investiții importante, ale căror produse de calitate sunt deja consacrate pe piața europeană – carne pasăre, precum și cele care sunt în expansiune pe această piață – carne de vită, porc și oaie (de notat tendinţa crescătoare a producţiei animaliere și a livrărilor).
ConcluzieMADR susţine amânarea deciziei de semnare a acordului UE – Mercosur, cu asigurarea certitudinii juridice a aplicării simultane a Regulamentului privind clauza de salvgardare pentru produsele agricole și a Acordului interimar privind comerţul UE – Mercosur, luând în considerare amendamentele propuse de Comisia AGRI din cadrul Parlamentul European, cu ocazia reuniunii plenare din data de 16 decembrie, inclusiv posibilitatea ca Statele membre să aibă flexibilitatea de a amâna cu un an aplicarea Acordului Mercosur.
Reamintim opoziția asociațiilor de fermieri cu privire la semnarea Acordului UE – Mercosur, susținută și de MADR, în special la stabilirea nivelului de volum în cadrul contingentelor tarifare, precum și a taxelor vamale aferente pentru produsele considerate sensibile pentru sectorul agricol din România.
Vă rog, domnilor miniştri, să țineți cont de poziția sectorului agricol românesc și european care în aceste zile transmite liderilor din statele membre şi instituţiile europene, un puternic mesaj atât în scris, cât și prin protestele organizate la Strasbourg și Bruxelles.
Cu deosebită considerație,
Florin-Ionuţ BARBU
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Știrea inițială
România solicită condiții stricte pentru acordul UE-Mercosur, pentru a proteja fermierii europeni
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a participat în perioada 7–8 ianuarie 2026 la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, dedicată viitorului Politica Agricolă Comună și acordului comercial UE–Mercosur.
Potrivit unui comunicat al ministerului, oficialul român a cerut garanții suplimentare pentru fermieri, în special în contextul liberalizării schimburilor comerciale cu statele din America de Sud.
La discuții au fost prezenți Christophe Hansen, comisar european pentru agricultură și alimentație, Maroš Šefčovič, comisar pentru comerț și securitate economică, și Olivér Várhelyi, comisar pentru sănătate și bunăstarea animalelor.
Referitor la acordul UE–Mercosur, Florin Barbu a subliniat că semnarea acestuia trebuie să garanteze respectarea unor standarde echivalente celor aplicabile fermierilor europeni. El a cerut ca produsele importate să respecte aceleași reguli privind siguranța alimentară, protecția mediului, utilizarea pesticidelor și bunăstarea animalelor.
„Poziția mea și a fermierilor români nu s-a schimbat, cu privire la Acordul UE – Mercosur. Consider că sunt necesare studii suplimentare aprofundate în legătură cu impactul acestui acord asupra întregului sector agricol. Fermierii europeni suportă deja costuri ridicate pentru conformarea la standardele UE. De aceea, este obligatoriu să ne asigurăm că produsele care vor intra pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a spus ministrul.
Ministrul Agriculturii cere studii de impact și mecanisme clare de salvgardare
Ministrul a arătat că poziția României și a fermierilor români nu s-a schimbat și că sunt necesare studii suplimentare aprofundate privind impactul acordului asupra întregului sector agricol.
Potrivit acestuia, fermierii europeni suportă deja costuri ridicate pentru conformarea la standardele UE, iar produsele provenite din state terțe trebuie supuse acelorași cerințe, inclusiv prin testarea lor în laboratoarele fiecărui stat membru.
Florin Barbu a solicitat ca acordul UE–Mercosur să includă clar instrumente de protecție, precum mecanismele de salvgardare pentru produsele sensibile, dar și modalități concrete de aplicare.
El a susținut amendamentele depuse în Parlamentul European care permit suspendarea acordului în cazul în care volumele de import cresc cu peste 5% față de media ultimilor trei ani sau dacă prețurile sunt afectate cu mai mult de 5% față de aceeași medie.
„Susțin pe deplin amendamentele depuse în Parlamentul European care prevăd posibilitatea suspendării acordului în situația în care se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor 3 ani sau în situația în care se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor 3 ani. În acest sens, este util ca fiecare stat membru să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare”, a subliniat el.
România respinge integrarea Politicii Agricole Comune într-un fond unic
În ceea ce privește viitoarea Politică Agricolă Comună, ministrul Agriculturii a transmis că România se opune integrării PAC într-un Plan Unic sau Fond Comun. Potrivit acestuia, o astfel de soluție nu ar aduce simplificare, ci ar genera o povară administrativă suplimentară și ar dilua sprijinul financiar pentru fermieri.
Florin Barbu a reiterat că PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive. România susține caracterul voluntar al plafonării și degresivității plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale.
„PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive. România susține în continuare caracterul voluntar al plafonării și degresivității plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale. De asemenea, solicit Comisiei Europene ca bugetul pe noua PAC să fie publicat într-un document oficial, nu comunicat prin scrisori și fițuici, care nu au nicio valoare din punct de vedere juridic. Propun retragerea documentului publicat în iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027 și publicarea unui nou document care să conțină sumele clare ce revin fiecărui stat membru”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Referitor la CBAM – mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – poziția României este excluderea sau scutirea îngrășămintelor de la aplicare, având în vedere rolul acestora în asigurarea producției și securității alimentare. Ca alternativă, ministrul a cerut amânarea aplicării mecanismului pentru acest sector până la funcționarea completă a sistemelor de referință și achiziție.
