Firmele cu lanț complet de țiței trebuie să contribuie la un fond de solidaritate pentru ieftinirea carburanților. Ilie Bolojan: Trebuie să participe

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că firmele românești care controlează tot lanțul de la extracția până la vânzarea țițeiului vor contribui la un fond de solidaritate. Măsura, aplicată temporar, vizează folosirea profiturilor excepționale generate de creșterea globală a prețurilor pentru a reduce costul carburanților.

Ilie Bolojan anunță că firmele cu lanț complet de țiței trebuie să contribuie la un fond de solidaritate pentru ieftinirea carburanților

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, la „Digi24”, că firmele care au tot lanțul de la extragerea țițeiului până la vânzarea lui la benzinării obțin profituri foarte mari din creșterea globală a prețurilor și că acestea ar trebui să contribuie la un fond de solidaritate.

El a explicat că pe piața românească există mai multe tipuri de companii: unele extrag și rafinează țiței în România și îl vând la stații; altele doar rafinează aici, dar importă țiței din alte țări; altele rafinează în alte țări și aduc produsele în România; iar altele doar cumpără de pe piață și revând. Toate au profituri diferite, dar cei care obțin profituri foarte mari din exploatarea țițeiului românesc ar trebui să dea o parte semnificativă din aceste câștiguri pentru a finanța ieftinirea produselor prin fondul de solidaritate.

El a adăugat că aceste profituri mari nu vin din investiții sau eforturi speciale ale companiilor, ci din creșterea globală a prețurilor, care este independentă de situația din România.

„Avem un anumit specific al pieţei româneşti în care avem companii care extrag ţiţei din România, rafinează ţiţei în România, distribuie ţiţeiul şi îl vând la staţii. Avem companii care nu extrag ţiţei din România, care doar rafinează în România, cum este Rompetrol, Kazmunaigaz, de exemplu, şi care, sigur, continuă lanţul. Avem companii care nu rafinează în România, rafinează în alte ţări şi aduc ţiţeiul, adică aduc produsele rafinate în România, sau avem companii care, pur şi simplu, cumpără de pe piaţă şi revând.

Toţi aceşti actori au marje de profit diferite, au situaţii diferite, dar cei care sunt în situaţia în care exploatând ţiţei românesc, au avut un lanţ în spate care le permite să aibă nişte profituri excepţionale, ca urmare a acestei situaţii de criză, trebuie să participe cu o parte, cu cea mai mare parte din aceste profituri excepţionale, la un fond de solidaritate, în aşa fel încât, din acest fond de solidaritate, trebuie să putem finanţa ieftinirile”, a punctat Bolojan.

Profiturile excepționale ale companiilor vin din creșterea globală a prețului barilului și nu din investiții

Întrebat despre ce companii este vorba, Bolojan a spus că este vorba despre toate firmele care au tot lanțul de la exploatarea țițeiului până la vânzarea finală, pentru ca din profiturile lor să poată fi compensate parțial reducerile acordate consumatorilor.

El a precizat că aceste profituri foarte mari apar din cauze externe, adică din fluctuații ale pieței, și nu datorită eforturilor sau investițiilor făcute de companii. Premierul a explicat că, de exemplu, dacă înainte un baril costa 60-70 de dolari și acum se vinde cu 90 de dolari, diferența reprezintă un profit excepțional. El a comparat situația cu băncile care anul trecut au plătit un impozit suplimentar pentru a sprijini situații complicate, spunând că este nevoie de o măsură similară și pentru aceste companii.

Bolojan a adăugat că Ministerul de Finanțe lucrează la detaliile financiare și tehnice, pentru ca măsura să fie aplicabilă și fezabilă. El a precizat că, după consultarea tuturor părților implicate, măsura ar putea fi adoptată până la sfârșitul săptămânii și să intre în vigoare de săptămâna viitoare.

„Toate cele care se vor regăsi în această formulă de lanţ de la exploatare şi până la vânzarea finală, în aşa fel încât, din aceste sume, să compensăm parţial aceste reduceri pe care le acordăm. Profiturile excepţionale sunt date de faptul că există un nivel al barilului care a fost înainte, de, nu ştiu, 60-70 de dolari barilul.

Dacă astăzi barilul se vinde cu 90 de dolari, independent de eforturi din piaţa internă sau de investiţii care au fost făcute, înseamnă că această diferenţă de preţuri este un profit excepţional.

Şi aşa cum băncile, dacă ne aducem aminte, anul trecut au plătit un impozit suplimentar datorită unor rate de profit bune pe care le aveau, care să susţină situaţia noastră complicată, şi în această ecuaţie e nevoie de o astfel de măsură, în aşa fel încât să existe o participare la aceste eforturi.

Asta se va face după consultarea tuturor celor implicaţi, pentru ca la finalul acestei săptămâni să o putem adopta, în aşa fel încât de săptămâna viitoare să intre în vigoare”, a răspuns Bolojan.

Impozitul pe profiturile excepționale nu va afecta companiile cu lanț parțial de carburanți și nu va provoca penurie

Premierul României a explicat că măsura propusă este excepţională, valabilă doar pentru această perioadă și nu va afecta companiile care nu au întregul lanț de la extracție până la vânzarea finală. El a spus că firmele care doar cumpără motorină de pe piața internațională și o vând în România nu obțin profituri excepționale, pentru că prețul de cumpărare reflectă creșterile globale cauzate, de exemplu, de războiul din Iran.

„Deci, în condiţiile în care doar cumperi motorină de pe piaţa internaţională şi o vinzi pe piaţa românească, nu generezi un profit excepţional, pentru că trebuie să o cumperi la cotaţiile noi, care sunt generate de războiul din Iran”, a afirmat Bolojan.