Fatih Birol, șeful AIE: Criza aprovizionării cu petrol se va agrava în aprilie! Raționalizarea energiei devine o posibilitate reală

Criza aprovizionării cu petrol se va agrava semnificativ în luna aprilie, a avertizat șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol. Declarațiile au fost făcute în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care afectează fluxurile energetice globale. Impactul este resimțit deja în economie, iar mai multe state analizează măsuri de urgență. În unele regiuni, raționalizarea energiei ar putea deveni inevitabilă în perioada următoare.

Fatih Birol (AIE): Criza aprovizionării cu petrol se va agrava în aprilie!

Criza aprovizionării cu petrol intră într-o fază critică, iar estimările indică o deteriorare accentuată a situației începând cu luna aprilie. Potrivit lui Fatih Birol, fluxurile energetice din luna martie au fost menținute parțial de transporturi deja aflate în tranzit înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

În cadrul unui podcast, oficialul a explicat că efectele reale ale blocajelor logistice vor deveni evidente abia în aprilie, când aceste livrări nu vor mai exista, potrivit celor de la CNBC.

„Luna aprilie va fi mult mai gravă decât martie. [Nave] încă sosesc în porturi, aducând în continuare petrol, energie și alte [mărfuri]. În aprilie, nu va mai fi nimic. Pierderea de petrol din aprilie va fi de două ori mai mare decât cea din martie”, a spus acesta.

În acest context, oficialul AIE a subliniat că efectele vor depăși sectorul energetic, afectând direct inflația și ritmul de creștere economică. Presiunile vor fi resimțite în special în economiile emergente, unde dependența de importurile de energie este ridicată.

Totodată, avertismentul privind posibila introducere a raționalizării energiei în unele state reflectă gravitatea situației.

„În multe țări, raționalizarea energiei ar putea avea loc în curând”, a adăugat Fatih Birol.

O criză energetică fără precedent comparativ cu șocurile petroliere anterioare

Evaluările AIE indică faptul că actuala criză energetică depășește ca amploare toate episoadele similare din ultimele decenii. Fatih Birol a comparat situația cu crizele petroliere din anii 1970 și cu impactul războiului din Ucraina, evidențiind diferențele majore de volum.

Potrivit acestuia, în crizele din 1973 și 1979 pierderile au fost de aproximativ 5 milioane de barili pe zi, nivel care a declanșat recesiuni globale. În prezent, deficitul estimat ajunge la 12 milioane de barili zilnic, ceea ce amplifică semnificativ riscurile economice.

„Criza actuală este mai gravă decât toate aceste trei crize la un loc. În plus, pe lângă aceasta, există multe mărfuri vitale — produse petrochimice, îngrășăminte, sulf — care sunt foarte importante pentru lanțurile de aprovizionare globale”, a declarat Birol.

Pe lângă petrol, perturbările afectează și alte sectoare esențiale, ceea ce amplifică vulnerabilitățile economiei globale. Blocajele din lanțurile de aprovizionare creează efecte în cascadă, de la industrie până la agricultură.

Măsuri de urgență și rezerve strategice, soluții temporare în fața blocajelor

În fața agravării crizei aprovizionării cu petrol, AIE analizează posibilitatea eliberării unor noi rezerve strategice. Instituția monitorizează constant evoluțiile pieței și ia în calcul intervenții suplimentare dacă situația o va impune.

„Evaluăm piața zilnic, dacă nu chiar la fiecare oră, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Dacă considerăm că este necesar, s-ar putea să facem o propunere [de a elibera mai multe rezerve]”, a spus Fatih Birol.

Totuși, acesta a subliniat că astfel de măsuri au un efect limitat și nu pot rezolva problema de fond.

„Aceasta contribuie doar la atenuarea problemelor, nu va fi o soluție. Soluția este deschiderea Strâmtorii Ormuz”, a explicat oficialul.

Anterior, statele membre ale AIE au convenit eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele de urgență, într-o încercare de a stabiliza piața și de a limita creșterea prețurilor.

Asia reacționează la criza aprovizionării cu petrol prin măsuri similare unei economii de război

Impactul crizei este resimțit puternic în Asia, unde dependența de importurile de petrol este ridicată. Mai multe state din regiune au început să adopte măsuri drastice pentru a proteja economia și populația.

Potrivit Wall Street Journal, liderii din Asia de Sud și Sud-Est avertizează că scumpirile la energie și alimente reprezintă o amenințare directă la stabilitatea socială.

În Coreea de Sud, președintele Lee Jae-myung a descris situația ca fiind „o stare de război pentru mijloacele de trai ale oamenilor și pentru economie”. Autoritățile au plafonat prețurile la combustibili și au diversificat sursele de aprovizionare.

În Malaezia, guvernul a introdus politici de reducere a consumului, inclusiv munca de acasă și anularea unor evenimente publice, pentru a limita presiunea asupra resurselor energetice.

Datele arată că state precum India, Japonia sau China sunt printre cele mai expuse, având importuri masive de petrol.

Blocajele afectează și îngrășămintele, amplificând riscul unei crize alimentare globale

Criza aprovizionării cu petrol generează efecte extinse asupra altor sectoare critice, inclusiv asupra producției și distribuției de îngrășăminte. Blocarea rutelor maritime din Strâmtoarea Ormuz afectează exporturile din statele din Golf.

Aproximativ o treime din comerțul global cu fertilizanți tranzitează această zonă, iar țările din regiune asigură aproape jumătate din producția mondială de uree. Reducerea acestor fluxuri creează riscuri majore pentru securitatea alimentară.

Țări precum Bangladesh sau Indonezia depind în mod critic de aceste importuri. În lipsa îngrășămintelor, producția agricolă ar putea scădea semnificativ, amplificând presiunile asupra prețurilor alimentelor.

Cele mai afectate 10 țări din Asia de criza energetică:

1. Pakistan: importuri în valoare de 17 miliarde de dolari (81% din necesar)
2. Japonia: importuri în valoare de 139 miliarde de dolari (57% din necesar)
3. Thailanda: importuri în valoare de 43 miliarde de dolari (56% din necesar)
4. Coreea de Sud: 144 miliarde de dolari (55% din necesar)
5. India: 180 miliarde de dolari (50% din necesar)
6. Maldive: 774,1 milioane de dolari (42% din necesar)
7. Taiwan: 47 miliarde de dolari (40% din necesar)
8. China: 413 miliarde de dolari (35% din necesar)
9. Sri Lanka: 4 miliarde de dolari (33% din necesar)
10. Malaezia: 44 miliarde de dolari (29% din necesar)

Specialiștii avertizează că efectele acestei crize ar putea fi mai severe decât cele generate de lipsa petrolului, având implicații directe asupra securității alimentare în regiunile vulnerabile.