Efectele crizei din Orientul Mijlociu. AIE: Europa va fi lovită cu adevărat din aprilie

Perturbările severe ale aprovizionării cu petrol și gaze din Orientul Mijlociu se amplifică și riscă să afecteze economia europeană în perioada imediat următoare, pe fondul reducerii livrărilor și al tensiunilor geopolitice. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că pierderile de resurse energetice vor crește în aprilie, punând presiune pe prețuri, inflație și creșterea economică, în timp ce statele caută soluții pentru a limita impactul crizei.

Avertisment AIE: perturbările din Orientul Mijlociu riscă să lovească economia europeană

Perturbările majore din aprovizionarea cu petrol din Orientul Mijlociu sunt aşteptate să se intensifice în luna aprilie 2026, urmând să aibă efecte vizibile asupra economiei europene, în contextul în care închiderea Strâmtorii Ormuz reduce semnificativ livrările globale.

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a atras atenţia că impactul acestor evoluţii va fi resimţit nu doar pe piaţa energiei, ci şi în inflaţie şi în perspectivele de creştere economică ale mai multor state, transmite Reuters.

Potrivit acestuia, pierderile de petrol cauzate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu au depăşit deja 12 milioane de barili, după atacurile asupra infrastructurii energetice, survenite în urma loviturilor aeriene ale Statelor Unite şi Israelului şi a reacţiei Teheranului.

Birol a explicat că nivelul pierderilor din aprilie ar urma să fie dublu faţă de cel din martie, la care se vor adăuga şi reducerile de livrări de gaze naturale lichefiate, ceea ce va pune presiune suplimentară pe preţuri şi pe economiile naţionale.

„Pierderile de ţiţei din aprilie vor fi duble faţă de nivelul din martie, pe lângă pierderile de gaze naturale lichefiate (GNL) şi se vor adăuga majorării inflaţiei şi reducerii previziunilor de creştere a economiei în multe ţări”, a transmis Fatih Birol.

În acelaşi timp, oficialul a subliniat că o parte dintre transporturile ajunse în martie au fost contractate înainte de izbucnirea conflictului, ceea ce a mascat temporar amploarea crizei. Pe măsură ce aceste livrări se epuizează, efectele reale asupra pieţei vor deveni mai evidente.

Comparaţii cu marile crize energetice

Fatih Birol a indicat că cea mai acută problemă este deja deficitul de kerosen şi motorină, care afectează în prezent statele asiatice, dar care se va extinde şi în Europa în lunile aprilie sau mai.

În acest context, Agenţia Internaţională pentru Energie analizează posibilitatea unei noi eliberări de petrol din rezervele strategice pentru a limita creşterea preţurilor.

Şeful instituţiei a apreciat că actualele perturbări sunt mai grave decât crizele combinate din 1973 şi 1979, precum şi decât impactul pierderii gazelor ruseşti după invadarea Ucrainei în 2022.

De asemenea, el a atras atenţia că aproximativ 40 de obiective energetice cheie din Orientul Mijlociu au fost afectate de la începutul conflictului, iar repunerea lor în funcţiune va necesita timp.

În opinia sa, lumea se îndreaptă către cea mai amplă perturbare energetică de până acum.

„Ne îndreptăm spre o perturbare majoră şi cea mai mare de până acum”, a spus oficialul AIE.

În acest context, AIE a decis deja, la mijlocul lunii martie, să elibereze circa 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, aceasta fiind cea mai mare operaţiune de acest tip din istoria instituţiei. Totodată, agenţia a anunţat că statele membre au început deja să introducă aceste volume pe piaţă, conform angajamentelor asumate.

Adrian Negrescu: America va controla, practic, resursele energetice care ajung în UE

Despre conflictul din Orientul Mijlociu vorbea, în urmă cu câteva zile, și consultantul economic Adrian Negrescu. Acest războiu depășește cu mult dimensiunea de securitate și trebuie privit ca o confruntare pentru controlul resurselor energetice și al influenței economice globale, susține Adrian Negrescu. El arată că miza reală a tensiunilor din Iran este legată de poziționarea strategică a Statelor Unite în raport cu marile puteri economice.

Consultantul economic consideră că fostul președinte american Donald Trump joacă o carte importantă în relația cu China, întrucât controlul asupra Orientului Mijlociu ar însemna, implicit, controlul asupra accesului la petrol și gaze, resurse esențiale pentru economia chineză. În acest context, SUA ar putea negocia dintr-o poziție de forță cu Beijingul. Totodată, Negrescu apreciază că unul dintre obiectivele Washingtonului este și slăbirea influenței grupului BRICS, perceput ca o amenințare la adresa dominației dolarului.

În ceea ce privește Europa, analistul subliniază că statele Uniunii Europene depind în mare măsură de resursele energetice din Orientul Mijlociu, iar escaladarea conflictului ar putea forța multe țări să crească importurile din Statele Unite. Astfel, America ar ajunge să controleze într-o măsură semnificativă fluxurile energetice către UE.

Negrescu mai arată că o eventuală criză energetică severă în Europa ar avantaja economia americană, inclusiv din perspectiva comerțului exterior. În opinia sa, situația poate fi comparată cu un joc de poker, în care SUA și-au asigurat deja atuuri strategice importante, precum Venezuela și Iranul.

„Miza razboiului din Iran depaseste zona de securitate. Trump joaca o carte importanta in relatia cu China. Daca va controla Orientul Mijlociu, va gestiona accesul la resursele de petrol si gaze de care depinde China. Iar astfel va putea sa negocieze de pe pozitii de forta cu Beijingul.

Un alt obiectiv il reprezinta destabilizarea ecosistemului BRICS care in ultimii ani a amenintat ,,suprematia” dolarului.

Si in relatia cu Europa joaca o carte importanta. Tarile UE depind de petrolul si gazele din Orient, iar razboiul asta va face ca multe tari sa importe din SUA. America va controla, practic, resursele energetice care ajung in UE. Vezi nemultumirea lui Trump legata de UK care apeleaza la importuri din Norvegia.

In esenta, o Europa lovita puternic de criza energetica avantajeaza SUA din punct de vedere economic, mai ales in ceea ce priveste comertul exterior (vezi acordurile UE cu Mercosur si India).

E ca un joc de poker in care Trump si-a asigurat cel putin 2 carti importante – Venezuela si Iranul.

Nu e doar despre razboi, ci despre sfere de influenta economice. De aceea cred ca Trump nu are niciun interes sa deblocheze rapid Ormuz-ul”, a afirmat Adrian Negrescu.