Facturi mai mici prin creșterea producției de energie. Bolojan dezvăluie cele 5 direcții strategice: Desfiinţăm avizele tehnice de racordare
SURSA FOTO: Economist Impact Events – Premierul Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, cinci direcții strategice privind piața energiei din România, în contextul în care prețurile la energie sunt influențate în principal de capacitățile de producție și de regulile și reglementările din piață.
Ilie Bolojan a subliniat că este necesară atât creșterea capacităților de producție, cât și îmbunătățirea cadrului de reglementare, astfel încât, prin combinarea acestor măsuri, să fie posibilă reducerea prețurilor la energie și creșterea siguranței energetice a țării.
Ilie Bolojan anunță cinci direcții strategice pentru piața energiei
Șeful Guvernului a explicat că, în urma mai multor runde de discuții și a analizei problemelor existente, este nevoie de colaborare între autoritatea națională de reglementare din domeniul energiei, sprijin guvernamental și sprijin parlamentar, inclusiv prin modificări legislative.
„Unul din cele mai importante domenii pentru România este energie electrică. Iar preţurile la energie sunt date în principal de două aspect, pe de o parte, de capacităţile de producţie şi e nevoie să ne creştem capacităţile de producţie, pe de altă parte, de regulile din viaţă, de reglementari şi e nevoie să ne îmbunătăţim reglementările, în aşa fel încât cele două măsuri combinate, creşterea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea reglementelor să ne ducă la preţuri mai mici în energie în perioada următoare şi la îmbunătăţirea asiguranţei energetice a ţării noastre”, a declarat Bolojan.
În acest context, au fost definite cinci direcții strategice care vizează reformarea pieței de energie
„Urmărim cinci direcţii strategice”, a subliniat premierul.
Prima direcție propusă vizează deblocarea proiectelor viabile prin eliberarea capacităților de rețea și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice. Acest obiectiv ar urma să fie realizat inclusiv prin desființarea avizelor tehnice de racordare speculative, considerate un factor care blochează sau crește costurile de acces la infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice.
„E o direcţie importantă care ţine de reglementare şi înseamnă să desfinţăm avizele tehnice de racordare speculative care blochează sau scumpesc accesul la reţele electrice”, a explicat premierul.
A doua direcție se referă la îmbunătățirea performanței companiilor de stat din sectorul energetic. Sunt vizate revizuirea indicatorilor de performanță, astfel încât aceștia să fie clari, măsurabili și relevanți, precum și introducerea unor criterii explicite care să permită încetarea mandatului în cazul în care obiectivele stabilite nu sunt îndeplinite.
„Ele au un rol vital în producţia de energie din România, prin urmare orice fel de îmbunătăţire se va vedea în cantităţi, în preţuri, pentru asta înseamnă să revizuim indicatorii de performanţă în aşa fel încât să fie măsurabil, să fie relevant şi de asemenea să stabilim criterii fără echivoc pentru pierderea mandatului în cazul în care indicatorii nu se realizează”, a subliniat şeful Executivului.
A treia direcție urmărește reducerea distorsiunilor din piața de energie, diminuarea volatilității pe piața spot, extinderea utilizării contractelor pe termen lung și reducerea plăților restante către furnizori, pentru a asigura un mecanism de piață mai stabil și predictibil.
„Piaţa de energie influenţează cu câteva procente bune preţurile finale la consumatori. Prin urmare e nevoie să reducem volatilitatea pe această piaţă, să reducem cantităţile care se transacţionează pe pieţele zilnice, care sunt foarte volatile, să extindem cantităţile care se comercializează pe termen lung cu clienţii final, să stimulăm furnizorii să facă aceste lucruri, inclusiv reducându-le plăţile care le avem restante de achitat către ei”, a explicat Bolojan.
Declarația poate fi urmărită aici.
A patra direcție are în vedere creșterea capacităților de stocare a energiei
A patra direcție are în vedere creșterea capacităților de stocare a energiei. Măsurile includ finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), implementarea schemelor de sprijin prin Fondul de Modernizare, precum și dezvoltarea capacităților de producție fotovoltaică și eoliană în corelare cu soluții de stocare. De asemenea, este menționată dezvoltarea stocării prin pompaj.
„Avem o pondere importantă a energiei care este fluctuantă pe bază de eolian şi pe bază de fotovoltaic, şi, dacă anii trecuţi am avut anii acestor două investiţii, ar trebui să avem anii stocării în următorii ani, pe care Ministerul Energiei le promovează, prin schemele de sprijin, prin derularea părintelor din PNRR, prin finanţări din Fondul de Modernizare, putem susţine dezvoltarea acestor capacităţi în anii următoare”, a mai spus premierul.
A cincea direcție vizează susținerea investițiilor strategice în sectorul energetic, prin dezvoltarea interconexiunilor și a rețelelor transfrontaliere, accelerarea investițiilor majore și simplificarea procedurilor administrative, inclusiv a proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere.
„Sunt investiţii în derulare mari care pot influenţa semnificativ piaţa de energie din România, de la interconecţiunile mari şi reţelele transfrontaliere, de la investiţiile majore în zona de producţie, atât în bandă, care sunt cel puţin de 10% din totalul producţiei de energie din România, de la accelerarea unor investiţii peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare şi a procedurilor de expropriare. Aceste direcţii am convenit să le urmărim în perioada următoare. Sunt acţiuni pe termen scurt şi acţiuni pe termen mediu pe care trebuie să le urmărim”, a conchis acesta.
Prin aceste direcții, autoritățile urmăresc consolidarea pieței de energie, creșterea capacităților de producție și stocare, îmbunătățirea funcționării companiilor de stat și crearea unui cadru de reglementare mai eficient, cu impact asupra prețurilor și securității energetice.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





