Factura uriașă care îngroapă Europa. Fenomenele extreme au provocat pierderi de miliarde de euro. Ce urmează

Fenomenele meteorologice extreme riscă să devină o cheltuială tot mai dificil de ignorat pentru guvernele europene. O mare parte dintre pagubele produse de astfel de evenimente nu este acoperită de asigurări, ceea ce mută presiunea financiară asupra bugetelor publice și, implicit, asupra contribuabililor.

Europa se apropie de o nouă presiune asupra bugetelor

Pierderile provocate de vremea din ce în ce mai volatilă în Europa trebuie suportate, în cele din urmă, de una dintre părțile implicate în sistemul de finanțare a riscurilor. Cum cea mai mare parte a pierderilor economice nu este asigurată, costurile ajung să fie suportate de sectorul public dacă nu sunt luate măsuri pentru reducerea acestui deficit de protecție.

Incendiile de vegetație din sud-vestul Europei, inundațiile devastatoare din Spania din 2024, precum și cele care au lovit Germania și statele vecine în 2021 ilustrează amploarea problemei. Aceste pierderi se adaugă altor presiuni asupra finanțelor europene, printre care creșterea cheltuielilor pentru apărare și efectele îmbătrânirii populației, relatează Reuters.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, fenomenele meteorologice și climatice extreme au provocat pierderi economice estimate la 822 de miliarde de euro în Uniunea Europeană între 1980 și 2024. Aproximativ un sfert din această sumă a fost înregistrat numai în ultimii patru ani.

Pierderile climatice pun presiune pe finanțele publice

Problema apare într-un moment în care finanțele publice ale statelor europene sunt deja supuse unor presiuni importante. Deficitele publice din zona euro se situează, în medie, în jurul pragului de 3% din PIB, iar cheltuielile pentru reconstrucție după dezastre naturale pot adăuga o povară semnificativă asupra bugetelor naționale.

Reconstrucția după inundațiile din Spania din 2024, considerate cele mai grave din Europa din ultimele cinci decenii, ar urma să genereze costuri echivalente cu aproximativ 0,7 puncte procentuale din PIB în perioada 2024–2026.

Nivelul redus de acoperire prin asigurări reprezintă una dintre principalele vulnerabilități. În cazul unui dezastru major, diferența dintre valoarea pagubelor și sumele achitate de asigurători trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin fonduri publice.

Doar aproximativ 25% dintre pierderile provocate de catastrofe asociate climei sunt asigurate în Uniunea Europeană. În unele state membre, ponderea este chiar mai redusă și coboară sub 5%, ceea ce lasă o parte foarte mare a costurilor în sarcina proprietarilor și a autorităților.

Germania a alocat miliarde după inundațiile din 2021

Efectele acestui deficit de protecție au fost vizibile după inundațiile din 2021. Germania a fost nevoită să aloce aproximativ 30 de miliarde de euro din fonduri publice pentru consecințele dezastrului, pe fondul unei acoperiri reduse prin asigurări.

Pentru România, riscul este relevant prin expunerea la mai multe tipuri de fenomene extreme, între care inundațiile, seceta, perioadele de caniculă și incendiile. Situația se înscrie și în discuția mai amplă de la nivelul Uniunii Europene privind modul în care costurile dezastrelor ar trebui împărțite între proprietari, companii de asigurări, bugetele naționale și mecanismele europene.

La nivel european, autoritățile pregătesc noi măsuri pentru reducerea riscurilor și creșterea rezilienței. Uniunea Europeană urmează să prezinte în această toamnă propuneri privind reziliența climatică și gestionarea riscurilor asociate fenomenelor extreme.

Unele state au început deja să își modifice politicile. Portugalia a anunțat, după inundațiile majore din 2026, planuri pentru introducerea asigurării obligatorii a locuințelor, susținută de un fond destinat dezastrelor naturale și cutremurelor.

BCE propune un mecanism european de reasigurare

Banca Centrală Europeană a propus, la rândul său, instituirea unui sistem public-privat de reasigurare la nivelul Uniunii Europene. Propunerea urmărește punerea în comun a riscurilor private generate de catastrofele naturale și ar urma să fie completată de un fond european destinat finanțării dezastrelor.

Comisia Europeană analizează, de asemenea, modalități de reducere a deficitului de protecție prin asigurări. Executivul european pregătește un pachet de măsuri care ar urma să fie adoptat până la sfârșitul anului.

În discuție se află și diferența dintre investițiile realizate înaintea producerii dezastrelor și costurile suportate ulterior pentru reconstrucție. Guvernele europene trebuie să decidă dacă alocă mai multe fonduri pentru infrastructură și măsuri de adaptare sau dacă păstrează modelul bazat în principal pe intervenții și reconstrucție după producerea evenimentelor extreme.

Europa descoperă costul ascuns al dezastrelor climatice. Sute de miliarde de euro sunt neasigurate

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a susținut că investiții verzi echivalente cu 0,1% din PIB ar putea preveni pierderi economice de opt ori mai mari. Potrivit acestuia, astfel de investiții ar putea evita și pierderi de venituri fiscale de trei ori mai mari decât valoarea investiției inițiale.

BCE a susținut propunerea unei scheme comune de reasigurare public-private la nivelul UE, prin care riscurile private asociate catastrofelor naturale să fie puse în comun și susținute de un fond european destinat finanțării publice a dezastrelor.

Întrebarea privind disponibilitatea guvernelor de a suporta costurile inițiale ale unor astfel de politici apare într-un moment în care Europa se confruntă cu noi valuri de căldură în timpul acestei veri. Evoluția acestor fenomene poate influența dezbaterea politică privind investițiile necesare pentru prevenirea și gestionarea riscurilor climatice.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că executivul UE analizează modalități de abordare a deficitului de protecție în materie de asigurări climatice, ca parte a unui pachet de măsuri care urmează să fie adoptat până la sfârșitul anului.