Creștere explozivă: de la câteva sute la sute de mii

Segmentul prosumatorilor din România a cunoscut o evoluție spectaculoasă într-un interval foarte scurt. Dacă în 2019 erau înregistrați doar 303 prosumatori, la începutul anului 2026 numărul acestora se apropie de 300.000.

În paralel, capacitatea instalată a crescut de la mai puțin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025. Producția anuală de energie generată de prosumatori a ajuns la circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producția totală de energie electrică a României.

AFEER precizează:

„România a înregistrat una dintre cele mai rapide creşteri ale numărului de prosumatori la nivel european. De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puţin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producţia anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producţia totală de energie electrică a României”

Ritm peste Germania, Spania și Italia

Cu rate medii anuale de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit dinamica unor piețe mature din vestul Europei. Evoluția reflectă apetitul ridicat pentru investiții în sisteme fotovoltaice rezidențiale și comerciale.

Creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul motor economic, determinând consumatorii să își instaleze capacități proprii de producție.

Beneficii evidente pentru tranziția energetică

AFEER recunoaște impactul pozitiv al prosumatorilor asupra modernizării sistemului energetic. Producția distribuită contribuie la creșterea ponderii energiei regenerabile, la digitalizarea infrastructurii și la apariția unor noi modele de business, inclusiv agregarea și stocarea energiei.

În plus, prosumatorii pot deveni participanți activi în piață, oferind flexibilitate și susținând echilibrarea sistemului.

Reprezentanții furnizorilor atrag însă atenția că amploarea fenomenului necesită o adaptare rapidă a cadrului de reglementare.

”Creşterea accelerată a numărului de prosumatori în România a produs modificări semnificative în piaţa de energie, cu efecte directe asupra funcţionării acesteia şi asupra activităţii furnizorilor Această evoluţie contribuie, fără îndoială, la atingerea obiectivelor tranziţiei energetice, însă amploarea şi ritmul creşterii impun o adaptare a cadrului de reglementare, astfel încât acesta să fie coerent, echitabil şi sustenabil pentru toţi participanţii la sistemul energetic”

Studiu dedicat: impact economic și tehnic

AFEER a lansat „Studiul privind evoluţia, cadrul de reglementare şi impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România”. Analiza evidențiază atât beneficiile, cât și costurile asociate modelului actual.

Documentul arată că schema de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori și operatorii de rețea, costuri care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori.

Cost adițional per MWh produs de prosumatori

AFEER explică:

“Sigur, creşterea preţurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariţiei şi evoluţiei spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în reţea de către prosumatori s-ar obţine costul aditional al fiecarui MWh produs de aceştia intre 200 si 372 lei/MWh, cost care in final este susţinut de consumatori.”

Estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro, cu tendință de creștere.

Subvenția încrucișată – punct sensibil

Studiul evidențiază un efect controversat: subvenția încrucișată. Beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute parțial de ceilalți clienți din sistem.

România aplică exceptarea de la plata dezechilibrelor pentru instalații de până la 400 kW, prag considerat cel mai ridicat din Europa. AFEER amintește că ACER susține limitarea scutirilor la instalațiile foarte mici și participarea adecvată a prosumatorilor la costurile sistemului.

Rețelele de distribuție, sub presiune

Extinderea rapidă a producției distribuite modifică fundamental modul de operare al rețelelor.

”Reţelele de distribuţie din România, concepute iniţial pentru un flux unidirecţional al energiei, se confruntă astăzi cu presiuni semnificative generate de extinderea rapidă a producţiei distribuite. Această transformare a schimbat fundamental modul de operare al reţelei, introducând fluxuri bidirecţionale şi provocări tehnice fără precedent”

Problemele vizează congestii locale, dezechilibre, necesar de investiții și digitalizare accelerată.

Laurențiu Urluescu, președinte AFEER, subliniază:

„Integrarea rapidă a unui număr tot mai mare de prosumatori schimbă fundamental modul de operare al sistemului energetic naţional. Pentru ca această transformare să rămână sustenabilă pe termen lung, este necesară o reglementare unitară, care să coreleze obiectivele de decarbonare cu stabilitatea sistemului energetic şi a pieţei de energie electrică”

România traversează o transformare profundă a pieței de energie:

– creștere accelerată a prosumatorilor
– expansiune puternică a fotovoltaicului
-contribuție semnificativă la producția națională

Dar și:

– presiuni asupra furnizorilor
– costuri redistribuite în sistem
– provocări tehnice în rețele
– necesar de ajustări legislative