Explozia din Rahova. Locuință pierdută, drept de proprietate dispărut și el. Statul va reconstrui blocul, dar cere chirie
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin - Ioana Dogioiu
După explozia devastatoare din cartierul Rahova, autoritățile analizează în continuare soluțiile legale și financiare pentru sprijinirea familiilor afectate. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că în prezent nu există un cadru juridic prin care statul să poată reconstrui integral un imobil distrus, întrucât, odată cu dispariția clădirii, dispare și dreptul de proprietate.
Ioana Dogioiu: Nu există un cadru legal prin care statul să poată reconstrui un imobil care va fi demolat
În urma ședinței de Guvern de joi, Ioana Dogioiu a oferit primele clarificări privind măsurile luate după explozia produsă în Rahova, care a distrus un bloc de locuințe și a afectat grav mai multe familii. Potrivit acesteia, autoritățile centrale și locale se află încă în faza de evaluare a costurilor, a ajutoarelor financiare și a procedurilor legale.
„Deocamdată toate ajutoarele pentru acest dezastru care s-a întâmplat în Rahova şi pentru care personal, transmit toate regretele şi toate condoleanţele mele famililor care au avut de suferit, pentru această chestiune costurile, ajutoarele, toate procesele sunt în evaluare.
Deocamdată a deblocat Primăria Bucureşti. Urmează şi o evaluare la nivelul Guvernului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Dogioiu a subliniat că sprijinul oferit de Primăria Capitalei reprezintă doar o primă etapă, iar Guvernul urmează să analizeze în detaliu impactul financiar al intervențiilor necesare.
De asemenea, ea a menționat că autoritățile lucrează la identificarea unui cadru normativ potrivit pentru a gestiona o situație fără precedent, în care un imobil întreg ar putea fi demolat din cauza distrugerilor structurale.
Lipsa unui cadru legal pentru reconstrucția imobilului din Rahova
Referindu-se la posibilitatea ca Guvernul să refacă blocul afectat, Ioana Dogioiu a explicat că legislația actuală nu permite statului să reconstruiască un imobil privat care a dispărut complet. Aceasta a detaliat că, în asemenea cazuri, dispare și dreptul de proprietate al locatarilor, ceea ce complică procesul de restituire sau atribuire a unor noi locuințe.

„Nu există un cadru legal prin care statul să poată reconstrui un imobil care, în ipoteza în care va fi demolat, piere cu totul, dispare cu totul”, a spus purtătorul de cuvânt.
Dogioiu a explicat că situația nu este una de simplă reparație sau reabilitare, ci presupune o reconstrucție totală:
„Nu e vorba de reparaţii. Nu e vorba de ajustări. E vorba de pieirea până la zero a unui imobil care trebuie reconstruit tot, de la fundaţie până la acoperiş”.
Ea a mai precizat că, odată cu pierderea imobilului, și dreptul de proprietate se stinge din punct de vedere juridic.
„Folosesc termenul juridic. Aşa se numeşte, pieire. Deci, în acel moment, dreptul de proprietate se stinge, pentru că piere obiectul lui. Nu mai există. Asta este situaţia. În momentul în care se reconstruieşte un asemenea bloc de către stat, juridic, nu există un temei pentru care statul să poată oferi cheile”, a adăugat reprezentanta Guvernului.
Două variante analizate în Ordonanța aflată în dezbatere
În privința unei soluții administrative, Ioana Dogioiu a precizat că Ministerul Dezvoltării a introdus în proiectul de ordonanță două posibile variante pentru reconstruirea blocului distrus. Prima presupune finanțarea lucrărilor din bugetul de stat, iar a doua implică utilizarea fondurilor Primăriei.
„Având în vedere toate aceste aspecte, sigur că se poate reconstrui un bloc, pentru asta se creează cadrul. Există două variante în Ordonanţa pusă în dezbatere şi anume să fie construit de la buget sau să fie construit cu fondurile Primăriei şi ambele sunt viabile”, a explicat Dogioiu.
Totuși, purtătorul de cuvânt a atras atenția că, în lipsa unui temei juridic clar, statul nu poate oferi direct apartamentele reconstruite foștilor proprietari. Ea a adăugat că, potrivit legislației civile, persoanele sau instituțiile responsabile pentru producerea prejudiciului ar putea fi obligate să suporte costurile de refacere.
Posibile despăgubiri și ajutoare pentru locatari
Reprezentanta Guvernului a explicat că, deocamdată, se analizează mai multe scenarii privind sprijinul pentru locatarii care și-au pierdut locuințele. Printre acestea se numără acordarea unor despăgubiri, preluarea polițelor de asigurare de către stat sau oferirea unor ajutoare similare celor acordate în alte cazuri de dezastre.
„Ceea ce statul poate să facă şi există o analiză din acest punct de vedere, dacă poate să facă, este să achite costul acestor apartamente, sub formă de despăgubiri, în mod cert pentru cei care au asigurare şi să preia asigurările lor, sau să acorde nişte ajutoare, pe model Broşteni, pentru cei care au avut poliţa obligatorie de asigurare. Toate aceste elemente pe care eu vi le dau sunt doar ca titlu de ipoteză, sunt în analiză în acest moment”, a explicat Dogioiu.
Ea a mai precizat că analiza tehnică asupra structurii clădirii nu este finalizată, astfel că nu s-a stabilit încă dacă blocul va fi demolat sau dacă există alte soluții tehnice posibile.
Blocul din Rahova, un caz fără precedent în România
În prezent, autoritățile așteaptă concluziile anchetei și ale expertizei tehnice pentru a decide soarta imobilului. Potrivit Ioanei Dogioiu, este pentru prima dată când se analizează demolarea unui bloc atât de afectat structural în urma unei explozii.
„Nu ştim cine e vinovat, nu ştim dacă blocul va fi demolat, cel mai probabil da, dar nu avem o decizie finală, un verdict final. Sigur, explozii au mai fost în România, fără îndoială, nu e prima, dar este pentru prima oară când se pune problema demolării unui bloc care este atât de afectat în structura lui, încât nu mai poate să fie reparat. Şi de aici, o seamă de probleme juridice, pe care vi le-am expus”, a spus Dogioiu.
Purtătorul de cuvânt a insistat că statul nu intenționează să devină proprietar peste locuințele oamenilor, ci caută soluții pentru a-i sprijini pe cei rămași fără case.
„Nenorocirea este că acele case au dispărut şi dispare dreptul de proprietate, adică e posibil să dispară, dacă blocul va fi demolat şi odată cu ele dreptul de proprietate. Sunt chestiuni juridice. Cum vor fi ele duse până la capăt şi care va fi forma finală a acestei ordonanţe pe care a iniţiat-o Ministerul Dezvoltării, rămâne de văzut”, a conchis reprezentanta Guvernului.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





