Expertizele ar fi schimbat pozițiile din CCR pe tema pensiilor magistraților. Toni Neacșu: Cele două tabere din CCR s-au împăcat

Avocatul Toni Neacșu susține că, în dosarul privind pensiile magistraților, expertizele depuse ar fi arătat un lucru diferit față de mesajul public al Guvernului. În opinia lui, nu este vorba doar despre o reducere a pensiilor de serviciu, ci despre eliminarea lor.

Toni Neacșu afirmă că în CCR nu mai există două tabere în conflict după apariția expertizelor din dosar

Toni Neacșu susține că în Curtea Constituțională (CCR) nu ar mai exista o împărțire în două tabere aflate în conflict, deoarece expertizele depuse în dosar ar fi clarificat efectele reale ale legii privind pensiile magistraților.

În mesajul său, avocatul afirmă că aceste expertize ar fi demonstrat că Guvernul și premierul Ilie Bolojan ar fi prezentat o realitate falsă în legătură cu modificările propuse.

Potrivit lui Neacșu, nu ar fi vorba despre o simplă micșorare a pensiilor de serviciu, așa cum ar fi fost comunicat, ci despre abrogarea completă a pensiei de serviciu pentru magistrați. El susține că acest lucru ar fi fost înțeles și de judecătorii Curții Constituționale, fapt care ar fi dus la o reașezare a pozițiilor din interiorul CCR.

„Cele 2 tabere din Curtea Constituțională s-au împăcat pentru că prin expertizele depuse la dosar s-a dovedit ca Guvernul și Ilie Bolojan i-au mințit: nu micșorează pensia de serviciu a magistraților ci o abrogă. Guvernul i-a mințit inclusiv prin Nota de fundamentare a legii, în care se precizează expres că se propune doar micșorarea cuantumului pensiilor de serviciu fiindcă eliminarea lor ar fi neconstituțională, dar a mințit și Comisia Europeană prin scrisoarea de informare din 28.11.2025 trimisă prin Ministerul Fondurilor Europene”, scrie Neacsu.

Avocatul acuză că Nota de fundamentare ar fi prezentat reducerea pensiilor, nu eliminarea lor

În argumentația sa, Toni Neacșu afirmă că Guvernul ar fi indicat inclusiv în Nota de fundamentare a legii că urmărește doar reducerea cuantumului pensiilor de serviciu. El spune că în acel document s-ar fi menționat expres că eliminarea completă a acestor pensii ar fi neconstituțională.

Cu toate acestea, avocatul susține că efectul real al actului normativ ar fi, în interpretarea sa, abrogarea pensiei de serviciu. Neacșu afirmă că aceasta ar fi diferența majoră dintre ceea ce ar fi fost comunicat oficial și ceea ce ar rezulta, în practică, din aplicarea legii.

Avocatul mai afirmă că Guvernul ar fi prezentat aceeași variantă și Comisiei Europene. El spune că o scrisoare de informare din 28 noiembrie 2025 ar fi fost transmisă în acest sens, prin Ministerul Fondurilor Europene.

În opinia lui Toni Neacșu, mesajul ar fi fost că se dorește doar o reducere a cuantumului pensiilor, nu desființarea lor. El consideră că acest lucru ar fi făcut parte din modul în care a fost explicată public și instituțional intenția legii, în contrast cu efectul pe care îl invocă drept rezultat real.

Avocatul afirmă că CCR ar putea accepta o reducere, dar nu ar putea valida eliminarea pensiei de serviciu

Toni Neacșu afirmă că judecătorii Curții Constituționale ar fi ajuns la concluzia că statul ar fi susținut un lucru, dar ar fi produs un efect diferit prin lege. În această interpretare, el consideră că distanța dintre justificarea oficială și consecințele juridice ale actului normativ ar fi devenit evidentă după analizarea documentelor și expertizelor.

El susține că această situație ar fi influențat poziționările din CCR și ar fi avut impact asupra modului în care Curtea se pregătește să judece legea.

În declarațiile sale, Toni Neacșu susține că, sub presiune politică și sub presiunea opiniei publice, Curtea Constituțională ar putea accepta o reducere și o reașezare a acestor pensii. Totuși, el afirmă că CCR nu ar putea valida eliminarea pensiei de serviciu.

„CCR poate accepta ca urmare a presiunilor politice și în satisfacerea așteptărilor publice să reducă și să raționalizeze aceste pensii, dar în nici un caz nu poate aproba eliminarea pensiei de serviciu. Revirimentul ar însemna încălcarea a cca 20 de decizii anterioare, dar și a unor standarde internaționale și europene asumate de România cu efect juridic”, afirmă Neacsu.

Avocatul mai afirmă că termenul mai lung acordat pentru judecarea legii ar reprezenta, în opinia sa, un termen de favoare pentru inițiatorii actului normativ. El susține că acest termen ar fi fost stabilit chiar de președinta Curții și că ar fi avantajos în special pentru premierul Ilie Bolojan.