Nicușor Dan confirmă invitația, dar nu spune dacă va participa
Jurnalistul Robert Turcescu a prezentat situația legată de invitația primită de Nicușor Dan pentru participarea la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, programată pe 19 februarie, la Washington.
Potrivit informațiilor făcute publice de președinte, invitația a fost primită cu ceva timp înainte, iar România a fost inclusă într-o listă de state chemate să participe la acest format internațional.
Nicușor Dan a transmis că România salută eforturile administrației americane de promovare a păcii. El a explicat că, după primirea invitației, autoritățile române au demarat consultări cu partea americană pentru a clarifica în ce măsură prevederile Cartei Consiliului pentru Pace sunt compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de statul român.
Președintele României a arătat că decizia privind participarea la reuniunea din 19 februarie urmează să fie luată după finalizarea discuțiilor cu partenerii americani. El a subliniat că România nu este membră a Consiliului pentru Pace, dar își exprimă dorința de a adera, în condițiile unei eventuale revizuiri sau interpretări a Cartei.
Robert Turcescu: Domnule Severin, avem o situație națională, pentru că nu mai este o situație doar a acestui ins aflat la Cotroceni, și anume Nicușor Dan. Donald Trump i-a trimis, deși cu greu s-a lăsat convins să vorbească despre asta, aflăm de la Nicușor Dan că a primit o invitație de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace, care va avea loc la Washington pe 19 februarie. Și domnul Nicușor Dan zice așa: „Așa cum am mai spus-o, România salută efortul administrației SUA de promovare a păcii”.
De aici nu înțelegem absolut nimic. Bun, am înțeles. „De la primirea invitației de a ne alătura Consiliului de Pace luna trecută, România a demarat un proces de consultări cu Statele Unite pentru a clarifica în ce măsura anumite prevederi ale Cartei Consiliului de Pace pot fi revizuite sau interpretate astfel încât să fie pe de plin compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de statul român”.
Cu alte cuvinte, să știm ca să nu greșim. „Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii cartei”.
Mesajul transmis de președinte nu conține un răspuns clar, nici afirmativ, nici negativ, privind prezența României
Robert Turcescu a insistat asupra faptului că această formulare nu oferă un răspuns concret, nici afirmativ, nici negativ. Jurnalistul a arătat că, din mesajul transmis, nu se poate înțelege dacă Nicușor Dan intenționează să participe efectiv la reuniunea de la Washington sau dacă România va declina invitația.
Robert Turcescu: Băi, fraților, nu, dați-mi voie să mai citesc o dată, domnule Severin. Să sperie gândul, nu mai pot.
„Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei.”
Domnule Severin, iertați-mă, mă declar cel mai tâmpit om de pe pământ că nu reușesc să înțeleg ce a vrut să spună autorul și autorul este teoretic cel puțin președinte acestei țări, domnul Nicușor Dan. Ce-o fi vrut să zică, măi, nene, el cu această ultimă frază? Este năucitoare de-a dreptul. Este ca aia pe care a rostit-o la un moment dat, Iliescu, dacă vă mai aduceți aminte, cu „meandrele concretului”. Ce facem noi cu acest text și ce înțelegem din el, domnule Severin?
Adrian Severin explică faptul că, în limbaj diplomatic, un „poate” formulat astfel echivalează adesea cu un refuz
Adrian Severin a explicat, în podcast, că textul poate fi înțeles mai ușor dacă este privit din perspectiva limbajului diplomatic. El a arătat că, în diplomație, un refuz direct este rareori exprimat explicit. În schimb, sunt folosite formule care lasă impresia unei analize în curs sau a unei decizii amânate.
Fostul ministru de Externe a susținut că un mesaj formulat în termeni de tipul „mai discutăm” sau „analizăm” este, de multe ori, echivalentul unui refuz. El a precizat că acest tip de mesaj este ușor de descifrat de către diplomați, chiar dacă pentru publicul larg pare ambiguu.
Adrian Severin: Ei, nu e chiar așa de greu de înțeles. Sigur, e ca și când eu aș spune unei domnișoare să știi că e o eu aș intenționa să mă căsătoresc cu tine în măsura în care din brunetă ai deveni blondă sau din blondă ai deveni brunetă și pentru asta trebuie în prealabil să discutăm dacă ești dispusă să îți vopsești părul conform obligațiilor pe care eu mi le-am luat față de mama, căreia i-am spus că niciodată nu o să mă căsătoresc cu o blondă.
Mergeți pe firul acestei raționament și înțelegeți mesajul președintelui în exercițiu, președintelui legitim, președintelui în oficiu și nu președintelui în putere. Adică el este după biroul de președinte, dar nu are și puterea de președinte și asta nu pentru că este ilegitim, ci pentru că stăpânii României sunt în afară și el nu e decât un guvernator aici.
Nu știu dacă v-am mai spus, e un banc mai lung, dar nu vă spun decât o bucată din el. Se zice că un diplomat dacă spune da înseamnă poate, dacă spune poate înseamnă nu și dacă spune nu, nu e diplomat. Un diplomat nu spune niciodată nu. Asta era în comparație cu o fată care dacă spune nu înseamnă poate, dacă poate înseamnă da și dacă spune da nu mai e fată.
De ce a fost invitat Nicușor Dan, deși România nu este membră a Consiliului pentru Pace
În cadrul discuției, Adrian Severin a mai afirmat că asemenea texte nu sunt redactate de președinte în mod direct, ci de echipe de consilieri și diplomați. Potrivit acestuia, formularea este una standard, folosită frecvent în comunicarea oficială, tocmai pentru a evita poziționări tranșante.
El a mai spus că partenerii externi, inclusiv cei americani, cunosc acest tip de limbaj și știu să interpreteze mesajele transmise în acest mod.
Severin a ridicat și problema motivului pentru care Nicușor Dan a fost invitat la reuniune, în condițiile în care România nu este membră a Consiliului pentru Pace. El a observat că președintele a ținut să sublinieze acest statut, deși invitația ar fi putut fi tratată ca un gest diplomatic punctual.
Adrian Severin: Deci, în aceste condiții, admițând că acest text nu este scris de inteligența naturală, destul de problematică a domnului cu pricina ci de un grup de diplomați care stau pe acolo pe la Cotroceni și care pot să și fie profesioniști. Textul ne spune că noi n-am zis nu, că vorba aia suntem diplomați, am zis poate mergem, dar în diplomația acest poate înseamnă nu. Și băieții de pe Potomac știu să citească acest mesaj.
Deci domnul Nicușor a zis, poate venim, mai discutăm. Dacă a spus poate și se știe că alții scriu textul, e normal să fie așa, are consilier pentru asta, au spus, doamne, poate mergem. Adică nu mergem. Acum, de ce a spus el așa de repede, nu mergem? Pentru că ăsta este ordinul primit de la stăpân. Și stăpânul e la Paris sau Berlin. Mă rog, poate și Londra.
Întrebarea e de ce a fost invitat domnul Nicușor Dan, care iată ne spune că România nu face parte din formatul acesta. Mai bine uitam că nu facem parte, dar el a ținut să sublinieze: Noi nu sunt de aia care s-au repezit și care au venit și au aderat la propunerea președintelui american. Noi ne-am rezervat timp de gândire și timpul ăsta nu s-a terminat, că deși domnul Iohannis nu mai e președinte, noi tot așa de încet gândim.
