EXCLUSIV Tradiție transmisă din tată în fiu. Măcelarii bihoreni, în centrul festivalului culinar „D’ale Porcului”

Festivalul-concurs „D’ale Porcului”, organizat în acest an la Băile Felix, reunește echipe din mai multe localități și aduce în fața publicului preparate tradiționale din carne de porc pregătite pe loc. În cadrul evenimentului, vizitatorii descoperă atât rețete locale, cât și modul de lucru al măcelarilor și bucătarilor care practică meserii transmise din tată în fiu. Importanța festivalului stă în promovarea tradițiilor culinare și în efortul de a păstra tehnici vechi într-un context modern.

Tradiție transmisă din tată în fiu. Măcelarii bihoreni, în centrul festivalului culinar „D’ale Porcului”

Festivalul-concurs „D’ale Porcului”, organizat la Băile Felix, reunește echipe din mai multe localități și aduce în fața publicului preparate tradiționale gătite pe loc, în ceaune și pe plite. Evenimentul pune în valoare bucătăria locală, dar și meșteșugurile vechi care stau la baza preparatelor din carne de porc.

În România, gastronomia se leagă puternic de carnea de porc, iar meseria de măcelar rămâne una respectată în comunitățile rurale. În multe sate, există câțiva măcelari cunoscuți pe care oamenii îi cheamă atât pentru sacrificarea porcului, cât și pentru rețetele lor și modul în care știu să tranșeze și să pregătească fiecare bucată de carne.

Pe același principiu al valorizării tradițiilor și al celor care le practică, bihorenii au organizat acest festival pentru a aduce laolaltă echipe cu experiență, rețete locale și tehnici păstrate din generație în generație. Astfel, evenimentul devine nu doar o competiție culinară, ci și o prezentare a meseriilor și obiceiurilor care definesc identitatea gastronomică a zonei.

Competiție între echipe consacrate și meniuri tradiționale

Cea de-a XII-a ediție a festivalului reunește 12 echipe din comunele bihorene, toate clasate pe podium în edițiile anterioare. Concursul principal, „Turneul Campionilor”, oferă marele trofeu – un triciclu electric de marfă Cargo, evaluat la peste 14.000 de lei.

Echipele concurează pregătind felurite preparate tradiționale din carne de porc, iar clasamentul se bazează atât pe vânzarea preparatelor, cât și pe modul în care sunt prezentate standurile.

Standurile au fost decorate cu elemente tradiționale, reflectând specificul fiecărei comune. La Sânmartin, vizitatorii au fost întâmpinați cu o pâine de peste un metru, inscripționată cu numele localității, în timp ce Dan Moișa întreținea atmosfera cu muzică live la vioara cu goarnă.

Produsele culinare – de la cârnați și jumări la caltaboș și toroș – se vând pe baza unor tichete de 35 de lei, iar sistemul de vânzare contribuie la stabilirea clasamentului final.

Organizatorii au pregătit și o tombolă cu bilete de 10 lei, iar vizitatorii pot alege băuturi precum vin fiert, pălincă sau bere.

O noutate a acestei ediții este atelierul pentru copii, unde cei mici învață să pregătească cârnați tradiționali. Sub supravegherea coordonatorilor, frământă carnea și învârt manivelele dispozitivelor, în timp ce părinții imortalizează momentele cu telefoanele.

Tradiție și provocări în meseria de măcelar bihorean

Măcelarul Măte Ioan din Bihor practică această meserie din tată în fiu, continuând o tradiție de familie veche de mai multe generații. Experiența sa include nu doar tăierea și pregătirea cărnii, ci și păstrarea metodelor tradiționale, care conferă preparatelor gustul autentic al zonei.

În România contemporană, activitatea de măcelar implică mai mult decât pregătirea cărnii: necesită gestionarea costurilor, adaptarea la cerințele pieței, respectarea strictă a normelor sanitare și menținerea calității produselor. Această combinație de tradiție și adaptare definește munca zilnică a lui Măte Ioan.

Care sunt principalele provocări ale meseriei de măcelar în 2025?

„Să fii măcelar în 2025 nu mai înseamnă doar să tai carne și să o vinzi. Provocările sunt multiple și afectează fiecare aspect al meseriei. Costurile materiilor prime cresc, prețurile devin instabile și trebuie să menținem calitatea produselor. De asemenea, respectarea normelor stricte de igienă și concurența cu marile lanțuri de magazine fac meseria mai complexă”, spune pentru Capital, Măte Ioan.

Sunt multes schimbări în legislație. Cum influențează reglementările sanitare activitatea unui măcelar?

„Reglementările sanitare și normele de igienă s-au înăsprit, iar controalele sunt mai frecvente și stricte. Este nevoie de investiții constante în echipamente, depozitare și instruirea personalului când îl ai, pentru a evita amenzi sau suspendarea activității. Aceste aspecte adaugă un nivel mare de responsabilitate și stres meseriei, dar și de bani”, ne explică el.

Cum se diferențiază măcelarii independenți în fața supermarketurilor?

„Concurența s-a schimbat semnificativ. Lanțurile mari domină piața, oferind produse preambalate și promoții frecvente.

Măcelarii independenți trebuie să se distingă prin calitatea cărnii, servicii personalizate și prin păstrarea unei relații directe și de încredere cu clienții locali, ceea ce solicită multă muncă și atenție. Dacă pe vremuri era mai ușor, acum totul ține de responsabilitate, de marfa bună și de încredere!”, clarifică Măte Ioan pentru Capital.

Care este impactul lipsei personalului calificat asupra meseriei?

„Găsirea și păstrarea personalului calificat devine tot mai dificilă. Salariile trebuie ajustate pentru a atrage angajați competenți, iar munca este fizic solicitantă, mai ales în perioadele de sărbători sau sezoane aglomerate. Aceasta necesită planificare atentă și implicare constantă din partea măcelarilor”, mai spune măcelarul bihorean.

Se mai păstrează rețetele tradiționale în România contemporană?

„Da, rețetele tradiționale mai există, însă păstrarea lor în România lui 2025 devine tot mai dificilă. Ingredientele autentice sunt greu de găsit, iar standardele moderne impun ajustări. Pentru a menține gustul tradițional, trebuie să combinăm respectul pentru rețetă cu cerințele pieței și reglementările actuale. Deci, greu, dar se merită să mănânci ca la mama acasă! Sau ca la pomana porcului, pe la noi prin Bihor”, spune Măte râzând.

Ce dificultăți apar în aprovizionarea cu ingrediente tradiționale?

„Produsele locale, crescute natural sau obținute după metode tradiționale, sunt mai scumpe și greu de aprovizionat constant. Aceasta obligă măcelarii și bucătarii să caute alternative sau să facă compromisuri, ceea ce poate afecta gustul autentic al preparatelor.

Noi de exemplu avem ferma noastră și știm ce ținem. Ne e mai ușor, dar dacă trebuie să apelezi la fermieri sau alte surse, trebuie să cauți cu mare atenție și să folosești mereu carne și produse de calitate”, spune Măte pentru Capital.

Cum se adaptează tradițiile culinare la normele moderne?

„Unele metode tradiționale, cum ar fi afumarea naturală sau conservarea prin sărare clasică, trebuie adaptate pentru a respecta legislația modernă. Aceasta implică mai multă muncă și costuri suplimentare, dar permite păstrarea rețetelor în condiții sigure și conforme normelor”, încheie el.