1 Mai. Care sunt cei mai buni mici din supermarket. Prețurile diferă semnificativ

Care sunt cei mai sănătoși mici din supermarket? Alegerea unor mici mai sănătoși din supermarket poate fi dificilă pentru consumatori, însă medicul nutriționist Mihaela Bilic oferă o serie de criterii clare care pot ghida decizia.

Medicul nutriționist Mihaela Bilic spune că cei mai buni mici disponibili în comerț sunt cei produși de Angst. Potrivit specialistului, acest produs respectă rețeta tradițională și este realizat după standarde care îl fac mai ușor de digerat. Micii au un echilibru bun între carnea de vită și cea de porc și nu conțin un exces de aditivi, ceea ce îi face o opțiune mai sigură pentru consum.

Mihaela Bilic spune care sunt cei mai buni mici din comerț

Mihaela Bilic subliniază trei criterii generale importante pentru identificarea unor mici de calitate în comerț. În primul rând, compoziția trebuie să fie simplă și cât mai apropiată de rețeta tradițională. În al doilea rând, proporția de carne trebuie să fie ridicată, iar în al treilea rând trebuie evitat excesul de aditivi și conservanți.

Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că micii preparați din carne de porc pot fi mai dietetici decât cei din vită sau amestec cu oaie. Explicația oferită de medic ține de tipul de grăsime: cea din carnea de porc se topește și se scurge pe grătar în timpul preparării, în timp ce grăsimea din carnea de vită sau de oaie este mai saturată și rămâne în interiorul produsului.

Medicul avertizează că produsele de slabă calitate sunt adesea „mascate” prin utilizarea unei cantități mari de usturoi și condimente. Aceste ingrediente pot ascunde gustul unei cărni inferioare, inducând în eroare consumatorii.

Eticheta rămâne unul dintre cele mai importante instrumente pentru alegerea corectă. Mihaela Bilic recomandă produsele cu o listă scurtă de ingrediente, care să conțină în principal carne (peste 85%), apă, sare, bicarbonat și condimente naturale.

În schimb, consumatorii ar trebui să evite micii care includ „carne separată mecanic” sau care conțin un număr mare de conservanți, precum nitriții, deoarece aceste ingrediente indică o calitate mai scăzută a produsului.

Vineri, de 1 Mai, grătarele se încing din nou în toată România

Amintim că milioane de români aleg să sărbătorească în jurul grătarului cu ocazia zilei de 1 Mai. E stimările arată că aproximativ 18 milioane de mici sunt consumați într-un singur weekend, când cererea atinge niveluri record.

Deși există români care preferă să pregătească micii acasă sau în aer liber, cei mai mulți aleg să iasă la terase alături de familie și prieteni, unde pot savura preparatele fără efort. În schimb, trebuie să accepte costurile și timpii de așteptare mai mari, mai ales în minivacanța de 1 Mai.

În București, există câteva locuri devenite celebre pentru mititeii lor, iar prețurile diferă ușor de la o locație la alta.

Cât costă un mititel în cele mai populare locuri din Capitală

La Terasa Obor, cunoscută inclusiv în presa internațională, cozile sunt o constantă în această perioadă, iar atmosfera amintește de anii trecuți: clienții mănâncă adesea în picioare, printre fum și agitație, pe fundalul muzicii românești de altădată, cu artiști precum Dan Spătaru sau Irina Loghin. Gustul micilor este apreciat de clienți, iar prețul pentru un mic cu pâine și muștar este de 7 lei.

Un alt punct de atracție este La Ciotoianu, unde micii, preparați din carne de porc, vită și oaie și condimentați cu sare, piper, cimbru, boia dulce și usturoi, sunt vânduți tot cu 7 lei bucata. Locațiile din Popești-Leordeni și Drumul Taberei atrag mulțimi, iar cozile și fumul devin parte din experiență.

Conceptul modern de la La Mici a câștigat rapid popularitate, reinterpretând mititelul într-un stil urban. Aici, clienții pot găsi inclusiv porții mari sau sandvișuri cu mici, păstrând însă rețeta clasică.

Cocoșatu’ rămâne un reper tradițional, deschis în 1993 în zona Băneasa. Micii sunt recunoscuți pentru consistență și gust, iar un produs cu pâine și muștar costă 8 lei.

În zona de nord a Capitalei, La Gil este o altă opțiune populară, cu porții generoase și posibilitatea de a comanda meniuri complete. Un mic costă 7,50 lei, iar un meniu cu cinci mici, cartofi prăjiți, muștar și pâine ajunge la 48 de lei. Terasa funcționează încă din ianuarie 1991.

Popasul cu mici păstrează stilul clasic de servire: micii sunt aduși fierbinți, pe carton, cu pâine și muștar, fără tacâmuri, fiind consumați direct cu scobitoarea. Locația din Pantelimon a devenit, în timp, un punct de tradiție pentru bucureșteni.

La Caru’ cu bere, micii sunt considerați un simbol al bucătăriei tradiționale românești, preparați după o rețetă istorică din 1920, transmisă de-a lungul generațiilor în cadrul restaurantului.

La Tăticu’ atrage clienți datorită grătaragiului nea Sandu Cocoșatu, considerat de mulți unul dintre cei mai pricepuți din țară. Un mic costă 7 lei, iar experiența este completată, de regulă, cu bere rece.

În Parcul Herăstrău, lângă Grădina Japoneză, Micoteca oferă mici la 8 lei bucata, proveniți din mai multe zone celebre, precum Obor sau Dedulești. Atmosfera este completată de muzică românească și bere la draft, iar în meniu există și alternative, precum cârnații de Pleșcoi.

Grătaru’ Meseriaș, situat în curtea Brico Depot Orhideea, este cunoscut pentru producția continuă de mici. Prețurile pornesc de la 6 lei pentru varianta vită-porc și ajung la 8 lei pentru cei din vită-oaie, iar locații similare există și în Pantelimon și Vitan.

Minivacanța de 1 Mai aduce și evenimente dedicate gastronomiei

Minivacanța de 1 Mai aduce și evenimente dedicate gastronomiei. Între 30 aprilie și 3 mai, Rondul Alba Iulia din București găzduiește Festivalul Micului cel Mare, un punct de atracție pentru iubitorii de street food și preparate tradiționale românești.

În apropierea Capitalei, în Popești-Leordeni, în zona Campusului Școlar de pe Drumul Fermei, au loc, în același interval, evenimente dedicate micilor și berii, completând atmosfera specifică acestei perioade.

Puțini consumatori iau în calcul cantitatea de aditivi alimentari, zahăr și sare ingerată într-o singură masă

Potrivit InfoCons, în entuziasmul specific acestei sărbători, puțini consumatori iau în calcul cantitatea de aditivi alimentari, zahăr și sare ingerată într-o singură masă. Analiza arată că doar 100 de grame din fiecare produs consumat pot însuma până la 118 aditivi alimentari, 200,49 grame de zaharuri (de peste opt ori mai mult decât limita zilnică recomandată de 25 de grame) și 22,47 grame de sare, adică de peste patru ori mai mult decât recomandarea zilnică stabilită de Organizația Mondială a Sănătății.

Preparatele tradiționale vin la pachet cu un aport semnificativ de aditivi, zahăr și sare. Micii pot conține până la 5 E-uri, 3,2 grame de zaharuri și 2,6 grame de sare. Ketchupul ajunge la 6 aditivi, 24,8 grame de zaharuri și 3,1 grame de sare, în timp ce muștarul poate avea până la 6 E-uri, 34 grame de zaharuri și 6,5 grame de sare.

Maioneza conține până la 8 aditivi, 4,2 grame de zaharuri și 2,67 grame de sare, iar pâinea poate avea tot până la 8 E-uri, 9 grame de zaharuri și 2 grame de sare. Aceste combinații, deși populare, pot duce la un consum ridicat de ingrediente cu impact asupra sănătății.

Deserturile și băuturile cresc semnificativ aportul de zahăr și aditivi. Clătitele cu dulceață pot conține până la 14 E-uri, 48,7 grame de zaharuri și 2,23 grame de sare, iar cozonacul poate ajunge la 19 aditivi, 31,98 grame de zaharuri și 2,8 grame de sare. Înghețata adaugă până la 11 E-uri și 31 grame de zaharuri.

Băuturile contribuie, de asemenea, la creșterea consumului: energizantele pot avea până la 12 aditivi, 15 grame de zaharuri și 0,5 grame de sare, băuturile răcoritoare tip ceai până la 8 E-uri și 0,06 grame de sare, iar berea cu fructe până la 10 aditivi, 2,81 grame de zaharuri și 0,0059 grame de sare.

InfoCons atrage atenția că, după masă, chiar și o gumă de mestecat poate adăuga până la 11 aditivi alimentari în plus, completând lista deja ridicată de E-uri ingerate pe parcursul zilei.

Conform prevederilor Ordinului ANPC nr. 201/2022, operatorii economici trebuie să ofere informații clare despre produsele finite, fie că acestea sunt consumate în restaurante sau comandate online. Actul normativ urmărește creșterea transparenței și informarea corectă a consumatorilor.

Cu toate acestea, InfoCons subliniază că, în practică, mulți consumatori nu știu exact ce comandă: cantitatea de sare, zahăr sau grăsimi, numărul de aditivi utilizați, dacă ingredientele sunt proaspete sau congelate ori modul de preparare.

„Pentru a fi mai conștienți de ceea ce consumăm, Aplicația Europeană InfoCons vine în ajutorul nostru. (…) Prin scanarea produselor care compun masa de 1 mai, Aplicația Europeană InfoCons redă direct pe telefonul mobil numărul E-urilor, dar și explicitarea acestora pentru fiecare produs în parte.

Mai mult, prin adăugarea produselor care alcătuiesc masa de 1 mai în lista de produse salvate, consumatorii au posibilitatea printr-o simplă bifare a produselor, să afle cantitatea TOTALĂ de sare, cantitatea TOTALĂ de zahăr, numărul TOTAL de aditivi alimentari (E-uri), dar și de câte ori se repetă aceștia în produsele selectate”, a transmis InfoCons.

Aplicația poate fi vizualizată aici.

Ziua de 1 Mai, cunoscută drept Ziua Muncii, este pentru mulți români un prilej de relaxare și socializare, în jurul unei mese pline cu preparate tradiționale. Micii rumeniți pe grătar, muștarul, ketchupul sau maioneza, băuturile răcoritoare, berea cu fructe, energizantele și deserturile consistente sunt nelipsite din acest tablou culinar.