EXCLUSIV. Soluția de compromis. Guvernul interimar nu are viață lungă. Ce spune Constituția

Criza majoră din politica românească a fost dezbătută, luni, de Robert Turcescu și de invitatul său, fostul ministru de Externe, Adrian Severin, la podcastul Hai Live cu Turcescu, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.

Armosfera din interiorul Coaliției de guvernare a devenit irespirabilă, iar subiectul a fost comentat la podcastul „Hai Live cu Turcescu”, transmis pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Adrian Severin, fost ministru de Externe, a oferit o perspectivă tehnică și constituțională asupra blocajului politic actual, oferind detalii despre scenariile posibile în cazul în care PSD ar decide să părăsească Executivul.

Logica înlocuirii miniștrilor conform Constituției

Adrian Severin a subliniat importanța menținerii echilibrului politic prin numirea unor succesori care să provină din aceeași sferă ideologică. Potrivit acestuia, stabilitatea unui guvern depinde de continuitatea viziunii politice în cadrul fiecărui minister.

„Constituția, într-adevăr, după părerea mea, nu foarte fericit, dar, în fine, nu este o tragedie, spune. Nu contează acum că-i Popescu sau Ionescu, dar măcar acel Georgescu care e în locul lui Popescu sau Ionescu.

Să vină din același partid cu cel al ministrului care a plecat. pentru că asta ne dă nouă garanția că are aceeași orientare ideologică, aceeași orientare politică, aceeași echipă din care provine, același mediu politic în care trăiește și așa mai departe.

E logic lucrul acesta. Și mi se pare că nu e niciun fel de dubiu în această privință. De asemenea, interimatele sunt limitate de Constituție.

Dacă n-ar fi limitate de Constituție, trebuie limitate de bunul simț. Nu poți să ai de pildă un interimat mai lung decât mandat”, a explicat invitatul emisiunii.

Limitele interimatului și rolul bunului simț în politică

O problemă majoră ridicată de fostul ministru de Externe este durata mandatelor provizorii. Severin atrage atenția că, dincolo de litera legii, clasa politică ar trebui să fie ghidată de o etică a guvernării.

Și asta pentru că un guvern interimar nu are aceleași atribuții ca unul deplin legitim.

„Avem în Constituție niște limite temporale ale mandatului, însă ar trebui să le stabilim noi, potrivit bunului simț, pe care îl sau nu îl ai. Bunul simț nu se legiferează. Ajungând aici, știm care este soarta unui guvern interimar.

El poate să dureze o vreme cu un anumit scop. Și anume, nu cu scopul ca el să gestioneze țara ca și când ar fi un guvern normal”, a mai precizat fostul diplomat.

Scenariul alegerilor anticipate și rolul Președintelui

În eventualitatea unei crize prelungite, Adrian Severin explică mecanismele prin care se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului.

Acesta a clarificat faptul că rolul șefului statului nu este unul discreționar, ci unul de constatare a unei realități politice imposibil de soluționat prin dialog.

„Guvernul trebuie să asigure un pic de tranziție. Da, să ia măsurile de urgență, care se impun până când vine un guvern legitim în totalitatea lui și nu cu o legitimitate interimară, provizorie.

Iar dacă așa ceva nu se poate, într-un anumit interval de timp și cu un anumit număr de încercări, și astea sunt prevăzute în Constituție, și știu foarte bine pentru că am lucrat exact printre altele la acest articol.

Deci în condițiile în care aceste condiții de durată și de număr de încercări nu sunt îndeplinite, atunci, într-adevăr, se poate veni la președinte care, ce face, nu decide să dizolve Parlamentul, ci el decide, el constată o situație și ia măsura în consecință după ce consultă pe președinții camerelor.

Și îi întreabă: Voi credeți că se poate face ceva sau nu se poate face? Că dacă nu se poate, nu are rost să mai așteptăm. Mergem la alte alegeri. Încă o dată spun, președintele nu decide. Pentru că el nu are dreptul să dizolve parlamentul”, a concluzionat Adrian Severin.