EXCLUSIV. Schimbarea dramatică a Bucureștiului. Când a început să decadă Capitala

Marile schimbări care au afectat iremediabil Bucureștiul, după instalarea comuniștilor în România. Subiectul a fost analizat, miercuri, în podcastul Condamnați la cultură, realizat de Liviu Mihaiu pentru evz.ro și difuzat pe canalul de YouTube Hai România, împreună cu Adrian Majuru.

Liviu Mihaiu, realizatorul podcastului Condamnați la Cultură, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, a discutat, miercuri, cu directorul Muzeului Municipiului București-Palatul Șuțu, Adrian Majuru.

Una dintre temele emisiunii a fost legată de transformarea Bucureștiului, după Al Doilea Război Mondial. Preluarea puterii de către comuniști a fost extrem de nocivă pentru Capitală. Etapele schimbărilor profunde au fost explicate de Adrian Majuru.

Schimbarea dramatică a Bucureștiului. Când a început să decadă Capitala? Diferența dintre migrația naturală și colonizarea forțată

Istoricul a subliniat că preluarea puterii de către comuniști a fost extrem de nocivă pentru Capitală, etapele acestor transformări fiind marcate de ideologie și de o industrializare agresivă. Deși schimbările nefaste au început să apară imediat după 1947, procesul s-a accelerat dramatic după anul 1965.

Până la instaurarea comunismului, Bucureștiul se dezvolta după un model clar, de integrare treptată a noilor veniți. Această proces asigura o tranziție culturală și profesională de la o generație la alta. Dar fenomenul a fost întrerupt brusc după anul 1947.

„În trecutul apropiat a fost vorba despre migrare și despre industrializare, a fost tot timpul. În orașele mari așa se întâmplă.

Există o migrare continuă, constantă, dar este în apropiat, în opinia mea, în sensul că vin în funcție de oportunități, de alegerile pe care le fac, colectiv sau individual, oameni din mediul rural sau orașe mici sau mai mari din provincie.

Și care, pentru o generație, colonizează zonele de margini, așa apar și comunele suburbane”, a explicat invitatul emisiunii.

„Următoarea generație este aceea care reușește să facă școală mai multă, să aibă o profesie diferită de a părinților și să ajungă să colonizeze, să locuiască într-un perimetru mai bine cotat, să spunem așa, urbanistic. Asta este filiația naturală care se întâmpla și în orașul nostru până în 1947”, a mai spus Adrian Majuru.

Impactul naționalizării și înlocuirea elitelor urbane

Odată cu anul 1948, structura socială a zonelor centrale și cosmopolite ale Bucureștiului a fost destabilizată. Naționalizarea locuințelor nu a însemnat doar o schimbare de proprietate.

„În București, explozia nu se petrece imediat după 1948. După naționalizare are loc o stagnare a lucrurilor, iar ceea ce noi considerăm ca lucruri care se schimbă dramatic, le aflăm după 1965.

Însă până în 1965, odată cu naționalizările de locuințe, avem într-adevăr această mutare de populație diferită, neurbanizată, în zone foarte urbanizate și cosmopolite.

Pe când aceia care le-au creat și știau să locuiască au dispărut în mare parte sau au fost retrași”, a punctat invitatul lui Liviu Mihaiu.

Capcana industrializării masive și viitorul cartierelor

Adrian Majuru a evidențiat faptul că industrializarea, deși în esență este un factor de urbanizare, a fost aplicată defectuos în București.

Nevoia de a asigura forță de muncă pentru noile platforme industriale a dus la apariția cartierelor de blocuri, acele „locuințe ieftine” care astăzi reprezintă o provocare pentru viitorul orașului.

„Industrializare nu este un lucru rău, ea este un factor de urbanizare. Însă, în momentul în care anvelopezi un oraș de nivel mediu, cum era Bucureștiul, față de alte capitale europene, demografic, urban și industrial, ai multe platforme foarte diferite ca repere industriale și atunci există și o presiune pentru tine să creezi noi cartiere unde să ai muncitorii mei aproape de aceste platforme.

Care să lucreze pentru restul vieții lor. Pentru că așa s-a și întâmplat în multe cazuri. S-au pensionat de acolo și acolo au continuat să locuiască și astăzi.

Evident că ai o modificare de peisaj și demografic, dar și economic. Iar toate aceste locuințe ieftine vor ajunge în cele lume să se răzbune pe oraș, pentru că devin ineficiente și perisabile. Curând au și ele un regim de viață limitat”, a concluzionat directorul Muzeului Municipiului București.