EXCLUSIV. Cum s-a prăbușit emoțional domnitorul Grigore Alexandru Ghica până la momentul sinuciderii

Drama domnitorului Grigore Alexandru Ghica a fost analizată, vineri, de Liviu Mihaiu, în podcastul Condamnați la cultură, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, alături de unul dintre urmașii istoricei familii, prințul Grigore Ghica.

Prințul Grigore Ghica a fost invitatul de vineri al lui Liviu Mihaiu la podcastul Condamnați la cultură, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Un subiect central al emisiunii a vizat tragedia lui Grigore Alexandru Ghica al V-lea, fostul domnitor al Moldovei care și-a pus capăt zilelor în Franța.

Drama domnitorului care s-a sinucis spusă de un descendent

Despre contextul complex și presiunile care au dus la acest gest fatal au discutat Liviu Mihaiu și invitatul său, Grigore Ghica. Acesta din urmă a evidențiat faptul că, deși a fost un conducător vizionar și un patriot convins, Ghica al V-lea a căzut victimă intrigilor politice ale vremii.

„Mihai Eminescu a scris despre Grigore Ghica al V-lea. Și spunea ce domnitor bun ar fi fost, dacă nu și-ar fi pus capăt la viață. El s-a sinucis, a abdicat de la tron în favoarea Unirii și a plecat din țară.

Și s-a retras în Franța, lângă Paris, un mic castel. Și, din păcate, în țară a început să se facă o propagandă destul de urâtă. Boierii, care nu voiau unirea, pentru că asta însemna că își pierd statutul, au început să facă o propagandă contra domnitorului, lui Vodă.

Mai era ceva și am discutat înainte cu Napoleon al III-lea, care a refuzat să se întâlnească cu el”, a explicat prințul Grigore Ghica în cadrul podcastului.

Ipotezele istoricilor și testamentul durerii

Liviu Mihaiu a adus în discuție starea de spirit a fostului domnitor, citând fragmente care sugerează o suferință profundă provocată de nedreptățile suferite. Istoricii înclină să creadă că atacurile constante din țară i-au fost fatale moralului său.

„Asta presupun istoricii că atacurile din țară, despre care vorbește la un moment dat domnitorul chiar la Paris. Are un soi de, să zicem așa, aproape un testament. Sunt victima unei traume abominabile. Cât de nevinovat sunt, nu pot să trăiesc.

Va veni o zi când dreptatea va ieși la lumină. Aștept inamicii mei la tribunalul lui Dumnezeu. Deci, el era și un astenic depresiv”, a afirmat moderatorul emisiunii.

Moștenirea lăsată de Grigore Alexandru Ghica

Dincolo de finalul său tragic la vârsta de 50 de ani, domnitorul a lăsat în urmă instituții fundamentale pentru statul modern. Reformele sale au fost adesea ignorate de biserică după moartea sa, din cauza dogmelor referitoare la sinucidere.

„Avea 50 de ani. Și îți dai seama cât te-a făcut până la 50 de ani. Câte a făcut în Moldova și pentru țară. A făcut prima maternitate, avea o viziune, era foarte pro-european. A fost educat în Germania, a fost educat ca toți fiii de boieri. Sau la Berlin, sau la Viena. Și a venit, nu cum e astăzi, toată lumea rămâne în străinătate, a venit înapoi aici, în țară, să facă ceva pentru țara lui.

Și, da, ziceam de maternitatea asta, care m-a impresionat, am fost acu, la ea. El s-a sinucis în 1857 lângă Paris. Pentru că s-a sinucis, biserica nu a vrut să aibă absolut nimica de făcut cu el. Ceea ce am găsit a fi puțin trist. De asemenea, el este cel care a înființat Jandarmeria”, a mai precizat invitatul.

Contextul geopolitic și rolul lui Napoleon al III-lea

Un alt factor determinant în prăbușirea emoțională a lui Ghica a fost izolarea diplomatică. Refuzul Franței de a-i acorda sprijin direct într-un moment critic a cântărit greu în decizia sa finală.

„Istoricii spun că gestul ăsta fatal s-ar explica atât prin refuzul lui Napoleon III de a-l primi. Care Napoleon al III-lea, probabil că n-a vrut să supere Imperiul Austro-Ungar prin această unire a Principatului.

Și a vrut să meargă foarte low profile, el fiind, și noi bine știm din istorie, fără Napoleon al III-lea, noi n-am fi putut face Unirea”, a completat Liviu Mihaiu, subliniind jocurile de culise ale marilor puteri care au influențat destinele liderilor români.