Participarea internațională la reuniune se extinde și România risca să rămână izolată dacă refuza invitația
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va participa la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, programată pentru 19 februarie la Washington. Evenimentul este pregătit de administrația condusă de Donald Trump și este prima ședință oficială a acestui format.
Reuniunea urmează ceremoniei de semnare a acordului de constituire a Consiliului pentru Pace, care a avut loc în cadrul World Economic Forum de la Davos. Aproximativ 24 de state au semnat acordul de înființare a acestui mecanism.
În cadrul discuției, Dan Andronic a afirmat că Uniunea Europeană va trimite un comisar în calitate de observator la lucrările Consiliului. De asemenea, el a menționat că Grecia și Cehia și-au anunțat participarea, ceea ce ar indica o accelerare a procesului de consolidare a acestui format.
Jurnalistul a spus că, în opinia sa, dacă România ar fi refuzat participarea, exista riscul de a se regăsi într-o poziție izolată, în condițiile în care alte state ar fi ales să fie prezente. El a apreciat că este posibil ca numărul țărilor participante să fie mai mare decât cel anunțat inițial.
Dan Andronic: Uniunea Europeană trimite un comisar ca european ca să asiste la aceste lucrări în calitate observator. Grecia a anunțat că va participa, Cehia va participa. Deci lucrurile se accelerează din punctul ăsta de vedere. Nu știu dacă până la final, data la care va avea loc acest consiliu pentru pace, „Board for peace”, cum îi spun ei, nu care cumva o să vedem că s-a schimbat mult trendul și riscam dacă ne apucam să spunem că noi nu mergem, cum tot se încearcă de la București să se sugereze președintelui, ne trezeam că suntem într-o situație în care nu ne mai invită nimeni, dar ceilalți deja s-au dus. Deci eu cred că participarea va fi mult mai largă decât s-a anunțat inițial.
Noua structură are o anumită garanție a ONU, dar pune sub semnul întrebării eficiența organizațiilor internaționale
Mirel Curea a declarat că noua formulă de cooperare ar avea un anumit sprijin sau legitimitate asociată Organizația Națiunilor Unite. El a susținut însă că ONU nu ar fi demonstrat eficiență în ultimele decenii în gestionarea marilor crize internaționale.
În acest context, Curea a amintit și precedentul istoric al Ligii Națiunilor, despre care a spus că nu a reușit să prevină conflictele majore din perioada interbelică. El a precizat că acest lucru nu înseamnă automat că inițiativa lansată de administrația Trump va eșua, dar și-a exprimat rezerve privind capacitatea sa de a rezolva probleme globale.
Jurnalistul a spus că este important ca România să nu adopte o poziție rigidă, de tipul unei alinieri exclusive la Bruxelles. El a afirmat că ar fi preferabil ca România să joace un rol activ și să fie prezentă în astfel de inițiative internaționale.
Mirel Curea: Acuma e o nouă combinație de putere. Este cu un oarecare gir al Organizației Națiunilor Unite, o organizație care s-a dovedit a fi inutilă în ultimii 30-40 de ani. Nu se mai întâmplă de mult nimic pe la ONU. Bun, nu că în perioada interbelică Liga Națiunilor ar fi reușit ceva. N-a reușit absolut nimic. Asta nu înseamnă că această construcție a lui Trump va reuși să rezolve problemele omenirii. Nu cred chestia asta. Ce se va întâmpla? Adică unele țări dau 1 miliard de dolari. Trump cât mai stă la putere? Doi-trei ani. După aia ce se va întâmpla? Dai miliardul și rămâi cu ochii în soare. Pe de altă parte e totuși bine că nu ne situăm în poziția: „noi am ales Bruxelles-ul, hai la revedere”. Cred că ar trebui să fim jucători. Ce-mi pare rău e că România nu e mult mai jucătoare.
Dan Andronic afirmă că flancul estic rămâne vulnerabil din punct de vedere logistic
Dan Andronic a adus în discuție și situația de securitate din regiune. El a afirmat că, potrivit unui exercițiu recent realizat de NATO, deplasarea echipamentelor militare către flancul estic ar fi durat aproximativ trei săptămâni, în condiții de pace.
Jurnalistul a precizat că exercițiul ar fi vizat simularea transferului de tancuri, rachete și muniție către state precum România, Bulgaria și Polonia. În opinia sa, acest interval de timp ar indica vulnerabilități logistice în cazul unei situații de criză.
Dan Andronic: Nu poți alege Bruxelles-ul pentru că Bruxelles-ul nu există. Noi suntem aici pe flancul estic unde e nasol. Nu știu dacă știți, dar a făcut acuma NATO un exercițiu. A făcut un exercițiu în care a încercat să vadă în cât timp ajung tancurile, rachetele și camioanele cu muniție pe flancul estic al NATO. Adică în România, Bulgaria, Polonia. Știți cât timp le-a luat? Trei săptămâni. Trei săptămâni, în condițiile în care nu era război. Deci în condițiile în care pur și simplu trebuiau să mute niște camioane, niște blindate din marginea Europei spre estul flancului.
