Tema centrală a podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România!” a fost relația tensionată dintre inițiativa de pace promovată de Donald Trump și situația economică fragilă a României. Radu Coșarcă a atras atenția asupra unei greșeli majore de politică externă: absența totală a României de la Forumul Economic Mondial de la Davos.
România a lipsit de la Davos într-un moment-cheie pentru economia globală
El a subliniat că nu este suficient ca un lider să fie prezent formal, fără un scop clar, ci este esențial să fie pregătit pentru contacte internaționale la cel mai înalt nivel. La Davos au fost prezenți toți liderii importanți ai lumii, alături de aproximativ 400 de directori generali ai celor mai mari companii globale, adică exact acei actori care influențează direcția economiei și politicii mondiale. Printr-o rețea de câteva contacte strategice, România ar fi putut deschide uși către contracte și investiții de ordinul zecilor de miliarde.
În acest context, Coșarcă a explicat că, din perspectiva Consiliu pentru Pace, România nu ar fi fost obligată să se afișeze public alături de Trump, ci ar fi putut folosi întâlnirile informale pentru a explica motivele pentru care nu ar semna o eventuală inițiativă.
România ar fi putut transmite un mesaj diplomatic clar: aprecierea invitației, disponibilitatea de a participa la orice proces de pace global și dorința de a rămâne un actor responsabil. În același timp, țara noastră ar fi trebuit să își valorifice relațiile externe construite în deceniile trecute, în special legăturile cu țările arabe, dezvoltate încă din anii ’70-’80, care pot fi reactivate și adaptate prezentului.
„România a greșit, nefiind reprezentată deloc la Davos. Aș fi preferat ca președintele nostru chiar să umble, nu teleleu, la Davos. Dacă umbla teleleu, mai bine nu venea. Dar neteleleu înseamnă să fi pregătit pentru contacte internaționale la vârf. Toți liderii importanți ai lumii erau la Davos. 400 de directori generali ai celor mai mari companii din lume erau la Davos. Oamenii care influențează politica și economia lumii și cu care România, prin 2,3,4,5, 16 contacte, poate că ar fi generat niște contracte, niște investiții de zeci de miliarde.
Dar de ce să fie, din punctul de vedere al Consiliului Păcii? Pentru că, deși nu ne-am fi înscris pe scenă să semnăm alături de Trump, România ar fi putut explica în culise echipei lui Trump de ce nu semnăm. S-ar fi putut spune mulțumim pentru invitație, suntem onorați, România e dispusă să participe la orice proces de pace din această lume. România trebuie să-și valorifice relațiile cu țările arabe, atât de valoroase, începute în anii 70-80 de Ceaușescu și care pot fi continuate și revalorificate, relațiile cu Iranul, relațiile cu Israelul. Israelul are o apropiere emoțională față de România. Încă sunt sute de mii de români care trăiesc în Israel și evreii au mai multe generații născute în România decât în Israel”, a subliniat Radu Coșarcă în cadrul podcastului.
Consiliul ar putea substitui Organizația Națiunilor Unite, subminând și așa fragila autoritate pe care ONU o mai deține
Discuția a atins și dimensiunea decizională a momentului politic. Coșarcă a subliniat că astfel de situații sunt definitorii pentru cariera unui politician, iar România ar fi trebuit să analizeze atent avantajele și dezavantajele implicării. Pe lângă poziționarea diplomatică, autoritățile române ar fi putut cere clarificări legate de sursele de finanțare ale consiliului, de destinația fondurilor, de scopul exact și de mecanismul de funcționare.
Un risc major identificat este acela ca acest Consiliu pentru Pace să ajungă să se substituie Organizației Națiunilor Unite, subminând și așa fragila autoritate pe care ONU o mai deține. În acest punct, Coșarcă a recunoscut că există un sâmbure de adevăr în argumentația lui Trump, care pare să își construiască inițiativa pe fondul frustrării generate de incapacitatea ONU de a se implica eficient. Trump se laudă cu închiderea mai multor conflicte, în timp ce ONU nu are realizări similare notabile, fie în privința negocierilor, fie a trimiterii de trupe pentru menținerea păcii.
„Acestea sunt momentele cruciale din viața unui politician. De aceea, România trebuie să cumpănească foarte bine avantajele și dezavantajele. Apropo, în acest mesaj de care vorbeam, România putea să mai transmită… Căutam surse de finanțare pentru miliard, puteți să ne dați mai multe amănunte? Care e destinația banilor, care este scopul exact, care e mecanismul de funcționare al acestui consiliu? Pentru că, într-adevăr, marele risc este că acest consiliu să se substituie Organizației Națiunilor Unite, însemnând astfel că i-ar submina puțina autoritate care i-a mai rămas. Aici e partea de dreptate a lui Trump. El pare să creze acest consiliu dintr-o disparare a neputinței ONU de a se implica. (…) Sunt atâtea conflicte pe care Trump se laudă care le-a închis el. (…) În schimb, ONU nu se poate lăuda cu astfel de tratative, cu negocieri, cu trupe trimise pentru păstrarea păcii”, a mai spus Radu Coșarcă.
Manu Ionescu a ridicat întrebarea dacă apariția unei structuri de tip ONU 2.0 ar putea duce, în cele din urmă, la dizolvarea actualei organizații. Radu Coșarcă a respins această ipoteză, explicând că denumirea de ONU 2.0 este mai degrabă un termen jurnalistic. În realitate, natura exactă a Consiliului pentru Pace rămâne neclară. Din modul în care este prezentat, acesta seamănă mai degrabă cu un consiliu de administrație al unei mari corporații, condus de Trump, în care apar membri din familie, inclusiv ginerele său, alături de alte persoane apropiate și câțiva prieteni miliardari. Coșarcă s-a declarat sceptic față de o astfel de construcție, argumentând că miliardarii nu s-au remarcat de-a lungul timpului printr-o preocupare autentică pentru soarta oamenilor obișnuiți, ci mai degrabă prin dorința de a-și multiplica averile, profitând de diverse contexte și situații.
„Nu, i se spune ONU 2.0 în lumea jurnalismului. Deocamdată, acest Consiliu al Păcii nu știm exact ce este. Seamănă, mai degrabă, cu consiliul de administrație al unei mari corporații, în care Trump ne-a anunțat: Eu sunt președintele, ginerele meu face parte din bord, nu știu ce rude probabil că mai sunt în aparatul tehnic și mai am patru prieteni miliarde. Acum, sunt puțin sceptic pentru că miliardarii, în general, nu s-au remarcat niciodată prin grija lor față de soarta noastră, a oamenilor obișnuiți, ci au urmărit întotdeauna multiplicarea miliardelor prin diverse situații”, a răspuns Radu Coșarcă.
Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.
