EXCLUSIV. Relațiile dintre Europa Occidentală și SUA, la un nivel critic al tensiunilor

Ruptură fără precedent după Al Doilea Război Mondial între Europa Occidentală și SUA. Un subiect arzător, analizat, vineri, de Dan Andronic, Radu Coșarcă și prof. univ. Ștefan Popescu la podcastul 7X7, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.

Dan Andronic și Radu Coșarcă au discutat, vineri, la podcastul 7X7, difuzat pe evz.ro, împreună cu prof. univ. Ștefan Popescu, despre falia care s-a căscat între Europa Occidentală și SUA. Este o situație gravă, fără precedent după Al Doilea Război Mondial.

Relațiile dintre Europa Occidentală și SUA, la un nivel critic al tensiunilor

Jurnalistul Dan Andronic a punctat faptul că ne aflăm într-o situație inedită pentru istoria modernă. „Ștefan vorbea despre faptul că, noi, românii, suntem când cu americanii, când cu europenii. Acum suntem într-o situație în care pentru prima dată de la Războiul Rece încoace, de fapt de la Al Doilea Război Mondial, Europa Occidentală are o atitudine extrem de rece și, de fapt, nu, e mai mult decât rece. Anti-americană. Au mai existat momente, dar niciodată n-a existat un grup mare de state occidentale care să devină anti-americane”, a explicat Dan Andronic.

Acesta a oferit exemplul Marii Britanii, care a menținut decenii la rând o „relație specială” cu SUA:

„Nu știu dacă l-ați auzit pe premierul britanic spunând că răbdarea britanicilor s-a epuizat, că treaba lui este să apere interesele Marii Britanii și așa mai departe. Un discurs foarte dur, foarte anti-Trump, venit din partea unui partener strategic și special al Statelor Unite. Nu mai vorbesc de Franța, nu mai vorbesc de Germania. Deci toată lumea a devenit brusc anti-americană. E simplu să spui anti-Trump. Dar Trump reprezintă America.”

Mariajul dintre SUA și Europa, la final? „Donald Trump e jucător de poker”

Metafora folosită de Dan Andronic pentru a descrie starea actuală a relațiilor transatlantice este cea a unui divorț iminent, unde NATO rămâne singurul nod care mai previne separarea totală.

„Ceea ce îl face și pe Trump să reacționeze, că el e jucător de poker. Vrei să mergi cu el la cacealma? Ar putea să aibă el să zică: plus casă. Deci cu casă plus nevastă. Și s-a terminat. S-a uitat așa, s-a rupt mariajul între Statele Unite și Europa. Care la ora actuală e ținut doar de o singură structură, NATO”, a conchis jurnalistul în cadrul podcastului.

Ștefan Popescu: „Statele importante nu mai cred în garanția americană”

Profesorul universitar Ștefan Popescu a completat analiza, subliniind că această răceală diplomatică nu este doar o chestiune de retorică, ci se manifestă prin acțiuni concrete la nivel militar și strategic. De la blocarea accesului în baze militare sub pretexte „ridicole”, până la contestarea eficienței umbrelei de securitate americane în fața noilor amenințări.

„Eu cred că poziția unor țări ca Franța, Marea Britanie… acolo se vede clar o ruptură. Italia, care are acorduri în mare parte secrete datând din anii ’50, care le permit americanilor să folosească bazele de care dispun după bunul plac, nu le dau autorizația, invocând niște motive tehnice absolut ridicole. Toate acestea sunt un simptom al faptului că aceste state importante din NATO nu mai cred în garanția americană”, a explicat Ștefan Popescu.

Eșecul în războaiele asimetrice și pierderea încrederii aliaților

Analistul a argumentat că instabilitatea din Orientul Mijlociu a expus vulnerabilitățile SUA, determinând aliații europeni să își reevalueze opțiunile strategice pe baza unor calcule reci, lipsite de sentimentalismul parteneriatelor de altădată.

„Din punct de vedere politic nu ne mai putem baza pe garanția americană. Și această criză din Orientul Mijlociu a arătat că americanii, într-un război asimetric, nu au capacitatea să-și mai protejeze propria rețea de baze militare, nu au capacitatea să asigure o protecție eficientă aliaților. Mai ales atunci când aceștia sunt direct învecinați cu amenințarea. Atunci aliații nu mai văd în Statele Unite ale Americii acea umbrelă de securitate sigură, care a funcționat până acum un an și ceva”, a concluzionat profesorul Popescu.