România, printre țările cu cea mai scumpă energie electrică din Europa. Prețul a ajuns la aproape 400 de euro/MWh

România înregistrează din nou unele dintre cele mai mari prețuri la energia electrică din Europa. Luni, 9 noiembrie 2026, prețul pe piața pentru ziua următoare (PZU) a ajuns la 388 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.930 de lei/MWh. Scumpirea vine la scurt timp după repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă, care a adus în sistem o capacitate suplimentară de aproximativ 700 MW.

România, printre țările europene cu cele mai mari prețuri la energia electrică. Tariful a ajuns la 388 de euro/MWh

Harta prețurilor spot la energia electrică din Europa pentru 9 noiembrie 2026 arată diferențe majore între piețele naționale. România se află din nou în zona cu cele mai ridicate cotații, cu un preț de 388 de euro/MWh.

Prin comparație, în Spania energia electrică se tranzacționează la aproximativ jumătate din acest nivel, iar în unele zone din Scandinavia prețurile coboară până la 6 euro/MWh. Franța și Germania înregistrează, la rândul lor, valori sub 350 de euro/MWh.

Nici țările vecine nu ating nivelul României. În Ungaria, prețul este de aproximativ 373 de euro/MWh, iar în Bulgaria ajunge la 372 de euro/MWh.

Diferențele favorizează importurile de energie electrică din piețele mai ieftine către România, în special în intervalele în care consumul intern este ridicat.

Potrivit datelor prezentate de Economedia, prețuri mai mari decât cele din România sunt înregistrate doar în statele baltice.

Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 55% față de vineri, chiar după repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă

Creșterea este cu atât mai importantă cu cât are loc la scurt timp după reconectarea Reactorului 1 al Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă la Sistemul Electroenergetic Național.

Reactorul aduce aproximativ 700 MW de capacitate de producție constantă, care contribuie la acoperirea consumului intern și la reducerea necesarului de importuri.

Cu toate acestea, suplimentarea producției nucleare nu a fost suficientă pentru a opri scumpirea energiei pe piața spot.

Față de vineri, când prețul se situa în jurul valorii de 250 de euro/MWh, cotația de luni a crescut cu aproximativ 55%.

Potrivit informațiilor prezentate, și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă ar urma să reintre în funcțiune marți, 10 noiembrie.

Vremea rece și producția redusă de energie eoliană și solară pun presiune pe prețuri

Unul dintre factorii care contribuie la scumpirea energiei este creșterea consumului la începutul săptămânii, pe fondul temperaturilor mai scăzute.

Odată cu intrarea în sezonul rece, cererea de energie electrică și termică se majorează, iar producția internă întâmpină dificultăți în acoperirea vârfurilor de consum.

În același timp, producția din surse regenerabile poate scădea puternic în perioadele fără vânt și cu radiație solară redusă.

În aceste condiții, deficitul trebuie acoperit prin alte surse, inclusiv centrale pe gaze naturale și cărbune, care au costuri de producție mai ridicate.

Un alt factor important este situația hidrocentralelor. Lacurile de acumulare din România au un grad de umplere de aproximativ 50%, potrivit datelor prezentate, ceea ce limitează posibilitatea Hidroelectrica de a compensa deficitul de energie din piață.

România importă energie din Ungaria și Bulgaria, dar capacitățile de interconectare sunt limitate

Prețurile ridicate din România reflectă și situația pieței regionale de energie electrică.

Ungaria și Bulgaria înregistrează, de asemenea, cotații de peste 370 de euro/MWh, ceea ce indică o presiune asupra ofertei de energie din această parte a Europei.

Deși energia mai ieftină din vestul continentului ar putea contribui la reducerea prețurilor, transferurile sunt limitate de capacitățile disponibile pe liniile de interconectare.

Atunci când aceste capacități sunt saturate sau restricționate, diferențele de preț dintre state se pot menține chiar și pe piețele europene interconectate.

Companiile industriale riscă să suporte costuri tot mai mari cu energia electrică în această iarnă

Prețurile apropiate de 400 de euro/MWh reprezintă o presiune importantă pentru consumatorii industriali care cumpără energie în funcție de evoluția pieței spot și nu beneficiază de mecanisme de protecție.

Pentru aceste companii, costurile de producție pot crește semnificativ în perioadele cu temperaturi scăzute și producție redusă din surse regenerabile.

România rămâne vulnerabilă la asemenea fluctuații și din cauza capacităților insuficiente de stocare a energiei, atât prin baterii, cât și prin sisteme hidroenergetice cu acumulare prin pompaj.

În lipsa unor astfel de soluții, perioadele cu cerere ridicată și producție regenerabilă scăzută pot continua să genereze prețuri foarte mari pe piața spot în timpul iernii 2026-2027.