Reactorul 1 de la Cernavodă a fost repornit după aproape trei luni. Expert în energie: Nu vom avea neapărat facturi mai mici

Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă produce din nou energie electrică, după o pauză de aproape trei luni. Repornirea acestuia reduce riscul unor întreruperi controlate ale furnizării, dar nu garantează facturi mai mici pentru populație. Expertul în energie Ciprian Cherciu avertizează că România continuă să depindă de importuri, iar consumul din sezonul rece ar putea pune și mai multă presiune asupra sistemului energetic.

Repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă reduce riscul întreruperilor de curent, dar nu garantează facturi mai mici

Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost repornit după aproape trei luni de întrerupere a producției de energie electrică.

Deși revenirea acestuia în sistem reprezintă un avantaj pentru România, consumatorii nu ar trebui să se aștepte automat la o reducere a facturilor.

Expertul în energie Ciprian Cherciu a explicat, pentru Digi24, că principalul beneficiu este diminuarea riscului unor întreruperi controlate ale alimentării cu electricitate.

„Aș spune că s-a redus șansa să avem întreruperi controlate ale furnizării, nicidecum facturi mai mici. Pentru că România în continuare este în deficit, importăm în cele mai multe momente ale zilei. Nu avem excedent. Ocazional se întâmplă când avem poate o producție solară mai mare. Iar un reactor înseamnă cam 10% din consumul României”, a explicat specialistul.

Potrivit acestuia, România continua să importe aproximativ 2.000 MW la momentul declarației, chiar și după repornirea reactorului.

Cherciu consideră că revenirea capacității de producție de la Cernavodă poate limita eventualele scumpiri ale energiei, fără să determine neapărat ieftinirea acesteia.

România s-a apropiat în octombrie de limita teoretică a capacității de import

Expertul a avertizat că sistemul energetic românesc a trecut recent printr-o perioadă dificilă, în care importurile de electricitate s-au apropiat de capacitatea maximă teoretică.

Potrivit lui Ciprian Cherciu, în jurul datei de 3 octombrie, România a importat aproximativ 3.400-3.500 MW, în condițiile în care capacitatea teoretică totală de import este de aproximativ 4.000 MW.

„Este la limită, pentru că am avut un consum la un moment dat, cred că pe 3 octombrie, a fost un import de 3.400–3.500 MW, iar România poate importa în mod teoretic undeva la 4.000 MW. Ăsta e capacitatea maximă de import dacă ne gândim la toate cablurile care leagă România de alte țări”, a declarat expertul.

Situația a fost chiar mai dificilă decât în timpul verii, când consumul ridicat provocat de utilizarea aparatelor de aer condiționat determina importuri de aproximativ 2.800-3.000 MW.

„Am fost aproape de importul maxim, am fost mai rău decât în situația din vară, când discutam despre consumul mare din orele de seară că porneau aererele condiționate și atunci aveam valori de 2.800 până în 3.000 MW. A fost un moment în octombrie în care am importat mai mult”, a precizat Cherciu.

Specialistul a explicat că, în condițiile în care două reactoare erau oprite, România s-a apropiat de o situație în care ar fi putut deveni necesară aplicarea unui plan de deconectări controlate.

Repornirea Reactorului 1 îndepărtează acest risc, iar eventuala revenire în funcțiune a Reactorului 2 ar putea îmbunătăți suplimentar situația.

Consumul de energie va crește odată cu venirea temperaturilor scăzute

Apropierea sezonului rece reprezintă o nouă provocare pentru sistemul energetic național.

Ciprian Cherciu a atras atenția că temperaturile mai scăzute vor determina creșterea consumului de electricitate, într-un moment în care România nu reușește să își acopere permanent necesarul din producția internă.

Problema este cu atât mai importantă cu cât economia europeană trece printr-un proces de electrificare, care presupune utilizarea tot mai extinsă a energiei electrice în transporturi, încălzire și industrie.

Expertul consideră că România a rămas în urmă în această tranziție și că actualul deficit de producție ar putea deveni o problemă și mai mare pe măsură ce consumul va crește.

„Dar marea problemă este faptul că România nu reușește să-și producă energia de care are nevoie într-un context de electrificare. Și aici nu vorbim de electrificarea României, vorbim de electrificare la nivel planetar. În Europa, în China, în America, oriunde, vorbim de un proces de electrificare la care România este foarte mult rămasă în urmă”, a explicat Ciprian Cherciu.

România are resurse pentru a-și produce energia necesară, dar nu le valorifică suficient

Specialistul susține că România dispune de condițiile necesare pentru dezvoltarea producției interne de electricitate, însă nu reușește să valorifice pe deplin aceste oportunități.

Printre resursele disponibile se numără energia eoliană, solară, hidroenergia și producția nucleară.

„Energie electrică poți să produci în România. Faptul că noi nu o facem — și sunt motive pentru care se întâmplă lucrul ăsta, problemele noastre dâmbovițene, să le spunem așa. Faptul că noi nu o facem asta nu înseamnă că România nu poate să producă energie electrică. În România se poate produce din vânt, din solar, avem hidro, e ceva nuclear. Deci România are toate premisele să-și producă toată energia de care are nevoie, doar că în momentul de față nu o face”, a declarat expertul.

Cherciu a explicat că electrificarea transporturilor și a încălzirii ar putea contribui și la reducerea dependenței de importurile de petrol și gaze naturale.

Acesta a oferit exemplul unei posibile întreruperi a transportului de petrol pe ruta Kazahstanului, prin Novorossiysk și Marea Neagră, situație care ar putea provoca dificultăți importante României.

În opinia sa, dezvoltarea producției interne de electricitate și extinderea utilizării acesteia în economie ar reduce vulnerabilitatea țării față de asemenea probleme.

„Nu poți să produci petrol sau gaze naturale, acolo sunt niște resurse limitate. De aceea spun că acest deficit al României de energie electrică vine pe fondul unei schimbări globale foarte importante, la care nu prea luăm parte”, a explicat Ciprian Cherciu.