EXCLUSIV. Rețeta din spatele mitului Ilie Bolojan. Cum s-a construit imaginea liderului rigid
SURSA FOTO: Dreamstime - Ilie Bolojan
Imaginea publică a lui Ilie Bolojan a fost clădită cu mare atenție de-a lungul multor ani, scopul final fiind obținerea profilului unui politician atipic, capabil să câștige simpatia românilor. Acest subiect a fost analizat de jurnalistul Romeo Couți și de consultantul politic Crina Dobre, în cadrul unui podcast difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
În contextul unei clase politice care și-a pierdut complet credibilitatea în fața cetățenilor, publicul din România simțea o nevoie acută de un alt tip de lider. Personajul politic Ilie Bolojan a fost rezultatul unui proces intens de construcție de imagine, adaptat acestor așteptări.
Strategia din spatele imaginii de politician serios
Criticile constante aduse clasei politice în ultimele decenii au creat terenul ideal pentru apariția unui lider cu un profil complet diferit față de standardele autohtone. Lipsa de consecvență a politicienilor obișnuiți a determinat configurarea unei imagini bazate pe strictețe și rezultate concrete.
„Lui Ilie Bolojan i s-a construit o altfel de imagine pentru că în ultimii 35 de ani, critica pe care în România am auzit-o cel mai frecvent a fost că oamenii politici sunt niște ca niște fluturi. Care nu știu încotro zboară. Azi aici, mâine încolo.
Adică niște oameni nu neapărat consistenți și nu neapărat serioși în muncă și nu neapărat niște oameni care ceea ce spun pun așa asta și fac. Ba mai mult decât atât, sunt considerați niște oameni care schimbă ideea de la o zi la alta, partidul de la o zi la alta”, a afirmat invitata emisiunii.
Rigiditatea ca armă electorală și contrapondere la haosul politic
În absența unei linii de seriozitate în spațiul public, strategia de imagine s-a concentrat pe promovarea unui lider inflexibil, ale cărui realizări administrative să nu poată fi puse la îndoială. Modelul Oradea a devenit astfel cartea de vizită a unui politician proiectat să combată instabilitatea din ultimele decenii.
„Deci nu a fost o linie de seriozitate. Și atunci ce-au gândit? Că au gândit. Sigur au gândit. Aducem un om cu o imagine de seriozitate maximă, cu rezultate vizibile, palpabile, căci Oradea, serios, este un rezultat vizibil, palpabil. Indiscutabil. El a fost în stare să facă, asta nu-i se poate lua. Aducem un om rigid.
Pentru că de rigiditate avem nevoie ca noi să putem combată tot ce am trăit în ultimii 35 de ani în politică. Un amalgam de persoane care nu au consistență și nu stau în picioare pe propriile picioare. Mai ales în ultimii 15 ani, că înainte au mai fost așa. Au mai fost”, a mai precizat consultantul politic.
Profilul liderului providențial și capcana așteptărilor publice
Deși carisma nu a fost punctul său forte, Ilie Bolojan a reușit să convingă o parte a publicului, până la un moment dat, prin această postură de lider intransigent și greu de influențat. Această construcție a oferit răspunsul căutat de o parte a electoratului care dorea o mână fermă la conducere.
„Și atunci au venit să contracareze această idee a politicianului flușturatic și care nu își ține promisiunile și linia pe care spune că merge în campanie, cu acest rigid, cu acest om stăpân pe el, care pare foarte bine înfipt în picioarele proprii și în pământ.
Cu un om intransigent, cu un om cu care nu poți negocia, cu un om care oricum nu ține cont de părerile nimănui din jur și atunci dacă le ascultă. Nu ține cont de ele oricum, dar de obicei nu le ascultă, pentru că el știe tot, el face tot, el e capabil să țină lucrurile astea bine de tot în mână. Liderul providențial pe care o grămadă de idioți îl așteptau.
De ce îi fac idioți? Neavând o structură proprie de gândire logică, ei merg după gândirea altora, după teme care li se pun pe masă, care li se explică superficial, dar nu contează. Fiind explicațiile venite prin diverse sfere de influență, de la actori și până la oameni care scriu pe Facebook”, a conchis Crina Dobre.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





