Diferență majoră între România și media UE la colectarea taxelor și impozitelor
Radu Coșarcă a explicat că statul român reușește să adune din taxe și impozite aproximativ 24% din buget. În Uniunea Europeană, media este de aproximativ 40%. Această diferență creează o presiune constantă asupra oricărui guvern. În lipsa unor venituri fiscale suficiente, deficitul bugetar devine o soluție inevitabilă.
Coșarcă a subliniat că problema nu este una punctuală, ci una structurală. Nivelul scăzut al colectării obligă statul să se bazeze constant pe împrumuturi pentru a acoperi cheltuielile curente.
Jurnalistul a amintit că în acest an România trebuie să se împrumute cu aproximativ 280 de miliarde de lei. Pe lângă aceste sume, statul trebuie să achite și obligațiile aferente împrumuturilor contractate anterior.
El a arătat că, în practică, statul ajunge să achite cu dificultate chiar și dobânzile. Rambursarea efectivă a împrumuturilor rămâne o problemă majoră. Această situație amplifică presiunea asupra bugetului și limitează spațiul de manevră pentru investiții sau reforme.
Radu Coșarcă: Dacă este să vorbim de cifre să ne amintim ce probleme are de rezolvat guvernul. Noi în România reușim din taxe și impozite să aducem 24% din bugetul țării. În Uniunea Europeană, tot din taxe și impozite se aduc 40%. Deci asta e o diferență pe care cumva, orice guvern al României trebuie să o suplinească printr-un deficit bugetar.
Să nu uităm însă că anul acesta trebuie să ne împrumutăm în jur de 280 de miliarde de lei. După ce că nu avem banii aceștia și ne împrumutăm, trebuie să-i plătim și pe cei care i-am împrumutat anul trecut. Dar noi în general nu reușim să ne plătim împrumuturile, ci cu greu dobânzile.
Gap-ul de TVA, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale finanțelor publice
Discuția a ajuns și la problema colectării TVA. Radu Coșarcă a explicat că diferența dintre cât ar trebui colectat și cât se încasează efectiv se numește gap de TVA. În România, acest indicator ajunge la aproximativ 30%. Media europeană este între 7% și 9%.
Dan Andronic a amintit că în Ungaria, Bulgaria și Polonia, gap-ul de TVA este de aproximativ 3%. Coșarcă a adăugat că Grecia, considerată mult timp un exemplu negativ, a reușit să reducă acest indicator la 7% și în prezent își plătește anticipat o parte din credite.
Radu Coșarcă: Mai este un lucru ilustrativ. Mereu ne plângem că nu reușim să colectăm TVA-ul, dar ăsta nu e un moft. Se numește GAP-ul de TVA, adică cât ar trebui să aduni și cât reușești. La noi e cel mai mare din Europa, 30%. În Europa este între 7% și 9%.
Dan Andronic: Știu că la un moment dat am dat exemplul Ungariei, Bulgariei și Poloniei. Deci la ei GAP-ul este de 3%.
Radu Coșarcă: Dar Grecia, care era „oaia neagră” a Europei, a reușit să ajungă la 7%, iar acum își plătește în avans creditul.
Pierderi de miliarde și tratament diferit pentru contribuabili
Dan Andronic a menționat că, la un calcul anterior, pierderile anuale generate de gap-ul de TVA ajung la aproximativ 9 miliarde de euro. În acest context, Andronic a explicat că printre cei mai mari datornici la buget se află companii de stat. El a subliniat contrastul dintre modul în care sunt tratați contribuabilii mici și situația marilor restanțieri.
Dan Andronic: Am făcut atunci un calcul că vorbim de 9 miliarde de euro pe an, GAP de TVA. Deci noi facem scamatorii stupide pentru 20 de milioane de euro, dar 9 miliarde nu reușim. Dar știi de ce? Pentru că dacă o să te uiți care sunt cei mai mari datornici la stat, vezi că sunt companiile de stat. Deci noi suntem în situația în care dacă tu mâine nu plătești 3 lei, îți blochează conturile.
Digitalizarea ANAF, un proiect discutat de ani fără rezultate complete
Radu Coșarcă a afirmat că au existat unele progrese în zona finanțelor, dar acestea nu au fost duse până la capăt. El a indicat lipsa unei digitalizări complete a sistemului ANAF ca fiind una dintre cauzele principale ale problemelor.
Dan Andronic a remarcat că despre digitalizare se vorbește de aproximativ 20 de ani. Coșarcă a completat că procesul este tergiversat constant. Andronic a spus că nu crede că există o voință reală pentru finalizarea digitalizării.
Coșarcă a adăugat că există interese ca lucrurile să rămână complicate, cu drumuri la ghișeu și interacțiuni directe cu funcționarii. El a oferit și un exemplu personal, explicând că a fost pus să plătească din nou o amendă achitată anterior, acum majorată, fiind nevoit să se prezinte la ghișeu cu dovada plății.
Radu Coșarcă: Nu s-au făcut până la capăt. De fapt despre asta vorbim, despre completa digitalizare a sistemului în care lucrează ANAF.
Dan Andronic: Noi vorbim de completa digitalizare a sistemului de 20 de ani.
Radu Coșarcă: Da. Nouă ne place să batem apa în piuă și vrem s-o facem temeinic.
Dan Andronic: Eu nu cred că vrea nimeni să digitalizeze sistemul.
Radu Coșarcă: Păi cum să se vrea? Există aici niște interese ca lucrurile să nu meargă bine. Exista interese să te duci în continuare la ghișeu, să aduci o ciocolată, să te scuzi că ai întârziat. Eu sunt personal foarte supărat pentru că am descoperit că mă pun să mai plătesc încă o dată o amendă pe care am, plătit-o acum doi ani. Între timp este și de două ori mai mare. Acum trebuie să ma duc la ghișeu ca să arăt că am plătit. Noroc că am dovada.
