Politica externă a Americii devine tranzacțională. Radu Coșarcă explică implicațiile pentru Europa
Într-un context global în schimbare rapidă, Statele Unite își redefinesc prioritățile strategice, ceea ce ridică întrebări cu privire la rolul Europei și al României în această nouă ordine. Radu Coșarcă și Dan Andronic au discutat în podcastul „7×7”, difuzat pe platforma Hai România, despre documentul recent publicat care clarifică noile orientări ale Washingtonului.
Dan Andronic a deschis discuția explicând cadrul analizei:
„Trecem la alt subiect. Ne ducem unde putem. Ne ducem în, ce vrei să vorbim, de strategie?”, a întrebat jurnalistul și analistul politic Andronic.
Radu Coșarcă a continuat, detaliind esența strategiei:
„Să vorbim despre, da, strategia, noua strategie de apărare a Statelor Unite. De securitate, de fapt, da”.
Discuția a subliniat că documentul marchează o reorientare pragmatică a politicii externe americane, punând accent pe interesele economice și de securitate, mai degrabă decât pe promovarea valorilor democratice. Radu Coșarcă a explicat că documentul publicat de Statele Unite are un caracter programatic și dezvăluie o reorientare ideologică și pragmatică a politicii externe americane. Potrivit lui, situația este fără precedent în istoria recentă.
„Este un document programatic care de fapt dezvăluie, clarifică o reorientare ideologică și pragmatică a politicii externe americane. E într-un fel fără precedent,” a afirmat Coșarcă.
Jurnalistul a făcut o paralelă cu doctrina Monroe din 1823, când SUA își declarau interesele pentru emisfera vestică și interziceau altor națiuni europene să stabilească colonii sau să invadeze anumite teritorii.
„Am putea să mergem până la doctrina Monroe din 1823, în care Statele Unite își declarau interesele pentru emisfera vestică, când declarau că interzic oricărei națiuni europene să intre în emisfera vestică, să creeze colonii sau să invadeze anumite țări cu propriile armate,” a explicat el.
Coșarcă a subliniat că, în prezent, analiștii descriu această abordare ca un corolar modern al doctrinei Monroe, preluată de administrația Trump pentru a reorienta interesele americane către zona Indo-Pacific.
„Plecând de la acea doctrină, iată că în zilele noastre, Donald Trump se și vorbește de fapt, analiștii vorbesc de fapt de corolarul Trump la doctrina Monroe. Trump reia această doctrină pe bazele moderne ale vremii lor pe care le trăim și de fapt ce face? Descrie o reorientare a intereselor americane în această emisferă vestică. În Indo-Pacific, acolo unde există China și e foarte interesant, China și Rusia sunt evocate mai mult decât Europa. China e văzută ca un adversar economic, nu militar, iar tonul față de Rusia este foarte întulcit dacă comparăm cu precedentele documente ale administrațiilor americane. Pe noi, europenii,” a adăugat Coșarcă.
Analiza documentului scoate în evidență faptul că Europa nu mai reprezintă o prioritate strategică pentru SUA și că Washingtonul se concentrează pe reconfigurarea influenței sale în zone precum Indo-Pacificul.
Critici și preocupări legate de situația demografică și migrația din SUA și Europa
Strategia americană ridică probleme și pe plan demografic. Radu Coșarcă a evidențiat provocările cu care se confruntă Europa:
„Din punctul de vedere al acestei strategii, se referă la faptul că Europa este invadată de migranți. Dar aici e o neînțelegere a faptului că în Europa natalitatea e foarte scăzută, a scăzut sub cota aceea de 2,1 nașteri pentru o femeie care îți asigură înnoirea și creșterea populației. Europa este sub această cifră. Noi, românii, suntem sub această cifră”, spune el.
Dan Andronic a atras atenția asupra problemelor demografice cu care se confruntă România și Europa, subliniind că migrația este un subiect ignorat de strategii americani.
„Noi, românii, în condițiile în care avem milioane de copii afară,” a spus Andronic, evidențiind exodul tinerilor din țară.
El a continuat, explicând că atât România, cât și Europa se îndreaptă către o scădere dramatică a populației în următoarele decenii.
„Demografic vorbind, și noi și Europa ne ducem spre o extinție demografică în următoarea sută și ceva de ani. Asta este un fapt științific dovedit”.
Jurnalistul a subliniat că problema nu are o soluție simplă și că este nevoie de măsuri complexe și rapide.
„Dacă nu vine ceva mai complicat. Dacă nu vine ceva care să ne ajute mai ușor și mai repede”.
În final, Andronic a comentat percepția americană asupra migrației în Europa, criticând abordarea administrației SUA.
„Deci americanii par să nu înțeleagă această nevoie a Europei de a primi mai mulți migranți. Bine, vorbim de o administrație care a declarat război migranților”, spune Andronic.
Discuția a subliniat un contrast între politica americană și realitățile europene, cu accent pe restricțiile impuse migrației în Statele Unite, care vizează doar primirea persoanelor considerate valoroase pentru economie și inovare.
„Legale sau ilegale, acum vezi administrația Trump apără America de acest flagel, vrea să controleze migrația, vrea într-adevăr să permită accesul în Statele Unite a oamenilor de valoare, a oamenilor care pot aduce un plus în domeniul științific, în domeniul medical, educație, inovație și așa mai departe,” a explicat Coșarcă.
Relația lui Trump cu Rusia și prioritățile strategice ale SUA
Un alt aspect analizat de cei doi jurnaliști a fost abordarea americană față de Rusia. Coșarcă a punctat diferențele față de perioadele anterioare:
„Foarte important este că limbajul față de Rusia este mult, mult mai amabil față de alte documente, ceea ce arată că există o intenție în America de a avea relații comerciale deosebite. Punem în legătură acum și negocierile cu Rusia, pe marginea încheierii războiului din Ucraina, despre care strategia spune că războiul din Ucraina trebuie să se încheie cât mai curând. Înțelegem și de ce. Pentru că Statele Unite își doresc și declară prin această strategie să-și reorienteze atenția spre Indo-Pacific, vrea să renunțe la cheltuieli, la costuri și la investiții în Europa”, spune el.
Dan Andronic a adăugat un element financiar al strategiei:
„Dacă cifra e corectă, din ce mi-aduc aminte, 360 de miliarde. A zis Trump la un moment dat că ar fi dat Statele Unite. E adevărat că oamenii ăștia care au făcut calculul după aia ca de obicei e puțin exagerat. Calculele sunt un pic umflate. Dar oricum vorbim de sute de miliarde. Bani pe care America într-o formă sau alta îl vrea să-i recupereze. Nu poți să-i recuperezi decât într-o Ucraina care se reconstruiește”.
Radu Coșarcă a subliniat că această abordare reflectă o schimbare fundamentală în politica externă americană:
„America, nu știm în ce măsură. America, Trump sigur vrea să-i recupereze pentru că așa gândește. Transacțional, politica externă”.
Tranziția de la valori la pragmatism în politica externă a SUA
Cei doi jurnaliști au discutat despre diferența față de abordările istorice ale SUA, când promovarea valorilor democratice era prioritară.
„America, după al doilea război mondial, a bazat politica externă pe promovarea drepturilor omului, pe sprijină. Acum, pentru prima dată, în mod oficial, formal, renunță la aceste valori. Deci, într-un fel, Statele Unite nu se mai poziționează drept liderul lumii libere și încearcă să-și vadă de propria sa emisferă vestică în care are interese comerciale, își propune să investească mai mult în America Latină. De ce? Din simplu motiv că au descoperit că încet, încet, așa, ca niște furnicuțe, chinezii au început să acapareze porturi, să facă investiții în țările Americii Latine, principalii prieteni ai lui Maduro, președintele Venezuelei, în acest moment sunt chinezii și rușii. Deci își dau seama că pierd teren”, a detaliat Coșarcă.
Dan Andronic a intervenit pentru a clarifica:
„Bine, în sensul că s-a putea ca acolo să trăiască să fugă. Înțeleg că singurul element de negociere asupra căruia încă n-au căzut de acord e dacă poate să plece cu 200 de milioane de dolari sau nu”, a spus analistul politic.
Coșarcă a continuat analiza, explicând mecanismele economice și de influență:
„Și a dat seama de când au început să confiște americanii și cargourile, vasele cargo care transportă petrol”.
Această ediție a podcastului „7×7” a oferit o perspectivă detaliată asupra schimbărilor în politica externă americană, consecințele pentru securitatea și economia Europei, dar și provocările demografice și geopolitice cu care România și Uniunea Europeană se confruntă.
