Acordul Mercosur nu înseamnă doar exporturi mai ușoare, ci și o presiune directă pe piața internă
Acordul Mercosur nu se limitează doar la schimbul de produse. El urmărește și proceduri vamale mai rapide, plus o recunoaștere reciprocă a unor standarde tehnice. Toate acestea ar putea ajuta anumite companii să exporte mai simplu.
Dar exact aici apare tensiunea. Pentru că, dincolo de partea teoretic „bună”, agricultorii din Uniunea Europeană se tem că vor concura cu produse obținute la costuri mult mai mici decât cele permise în Uniunea Europeană.
Există o îngrijorare că România ar putea ajunge să fie invadată de produse agricole mai ieftine, iar fermierii locali să fie presați la preț. În aceeași idee, există și temerea legată de calitatea produselor care ar putea ajunge pe raft, în condițiile în care regulile de producție nu sunt identice cu cele europene.
Petre Daea a adus în discuție un episod mai vechi, când România a primit doar 10 milioane de euro
Petre Daea a declarat că, într-un moment anterior, cu Ucraina, el a fost criticat pentru faptul că România a primit doar 10 milioane de euro. A spus că au existat voci care l-au atacat, sugerând că nu ar fi știut să negocieze.
Fostul ministru a explicat că, din perspectiva lui, acel rezultat a fost obținut într-un context extrem de dificil, pentru că formula folosită la nivelul Uniunii Europene ar fi pus România în situația de a nu primi nimic.
Daea a insistat că nu ar fi avut ajutor real în acel proces și că a mers mai departe cu documente și argumente proprii, construind o justificare pe care o aprecia la nivel de miliarde, legată de efectele importurilor asupra pieței interne.
Petre Daea: Știți foarte bine că m-a criticat toată lumea, că am luat numai 10 milioane, că n-am știut. Era unul „purtător de geantă”, nu-i dau numele, dar e purtător de geantă pentru țară. Și se știe cine-i purtătorul de geantă pentru țară, care îmi spunea că de-aia nu știe să negocieze. Ce știe ăsta de Uniunea Europeană? Ăsta-i bătrân, habar n-are. În 57 de ani cel puțin am văzut de activitate în agricultură de 57 de ori începutul anului. Cel puțin de 57. Alții n-au apucat. Nu vreți să vă spun eu, pentru că m-am născut înaintea voastră și am văzut soarele înaintea voastră, să vă spun eu ce am văzut înainte de a-l vedea voi ca să nu vă speriați de soare?
Revenind, ne-a dat 10 milioane, pe o formulă pe care a făcut-o Uniunea Europeană în care România n-avea dreptul la niciun cent. Nimeni nu m-a ajutat. Niciunul. Când eu tremuram, cu documentele în brațe. cu o documentație de 3 miliarde, că importurile au afectat țara. Calculele mele se bizuiau pe efectele pe care le-am simțit în piață eu, nu pentru regula Uniunii Europene. Regula Uniunii Europene a spus zero lei. (…)
Mi-a dat 10 milioane. Când am venit în țară, m-am trezit cu avalanșa de critici. Păi de ce 10 milioane? Am modificat ca urmare a intervenției mele și spre cinstea președintului Iohannis, care a fost singurul atunci care mi-a luat apărarea. Și a spus: nu, pentru formule contabile stabilim ce înseamnă efectele negative în România. Și s-au mai dat 30 de milioane. Deci 40 de milioane.
Măsura de salvgardare este o soluție, dar Petre Daea spune că nu este simplu de aplicat
Un punct important din discuție a fost „măsura de salvgardare”, despre care Petre Daea a vorbit ca despre un instrument care poate fi activat când o piață este afectată.
El a explicat că această măsură ar însemna introducerea unei taxe vamale pe o perioadă de aproximativ 200 de zile, dacă se constată un impact negativ. A insistat însă că nu înseamnă oprirea comerțului, pentru că în practică există deja contracte semnate, iar piața nu se poate închide pur și simplu peste noapte.
Dan Andronic a ridicat imediat problema logică din spatele mecanismului. Dacă un operator a făcut un contract la un preț și în anumite condiții, schimbarea regulilor din mers poate produce complicații serioase.
Petre Daea a răspuns că exact asta este marea problemă. El a spus că, din punctul lui de vedere, piața agricolă este extrem de sensibilă, iar orice schimbare bruscă aduce efecte greu de controlat. În aceeași idee, a subliniat că discuția reală este despre cum se măsoară corect impactul, cine decide, ce structuri sunt implicate și ce mecanisme sunt folosite.
Petre Daea: Ce înseamnă măsura de salvgardare? Măsura de salvgardare înseamnă că dacă eu am constatat prin niște metode pe care încă nu le știu și sunt greu de cuantificat, îți introduc măsura de salvgardare, care înseamnă că pentru următoarele 200 de zile îți introduc taxa vamală. Nu te oprești cu comerțul. Păi cum să oprești când s-a făcut contract?
Dan Andronic: Și cel care a făcut contract cu un anumit preț, în anumite condiții și tu îi schimbi condițiile?
Petre Daea: Păi le putem discuta. Păi nu vă dați seama ce complicații pe piață sunt din acest punct de vedere. În agricultură lucrurile sunt de o sensibilitate extraordinară. Întrebarea se pune cum faci, care sunt structurile, cum determini, care sunt mecanismele?
Dan Andronic: Există vreun precedent?
Petre Daea: Există precedentul Ucraina când noi nu am putut să stabilim, pentru că nu aveam cum să stabilim.
Dan Andronic: Deci există precedentul Ucraina în care de fapt n-am avut nici mecanism. nici nu ne-am dat seama și oricum nu ne-a dat nimeni bani sau doar 40 de milioane.
Petre Daea: Am introdus mecanismele și acum trebuie să introducă mecanisme. Pentru că aici este o chestiune sensibilă care nu o știu toți. Responsabilul de politică comercială nu este Parlamentul sau Consiliul de Miniștri, ci Comisia Europeană.
