Magistrații au venit cu cereri suplimentare în negocierile privind scăderea pensiilor
În cadrul unei noi ediții a emiusii ”7×7”, din cadrul podcastului ”Contrapunct” difuzat pe canalul de YouTube ”HAI România”, jurnalistul Dan Andronic și Radu Coșarcă au analizat în detaliu cele mai complexe scandaluri, jocurile subterane de putere și evoluțiile geopolitice care ne afectează direct.
Unul dintre subiectele abordate azi, 14 noiembrie, a fost despre salariile magistraților, având în vedere negocierile salarizarea din sistemul de Justiție, în contextul presiunilor legate de PNRR.
În cadrul emisiunii, Radu Coșarcă a precizat că până de curând se vorbea doar despre pensiile magistraților, dar acum se vorbește și despre salariile acestora.
De asemenea, el a aindicat că magistrații au venit cu cereri suplimentare într-o negociere în care era vorba ca pensiile să fie reduse.
”Cred că ar trebui să începem totuși cu scandalul provocat de discuțiile pe tema salariilor și pensiilor magistraților. Am introdus special salariile. Până acum credeam că vorbim despre pensii. Între timp am început să vorbim și despre salarii, pentru că, așa cum se face de obicei în negocieri, magistrații au venit cu cereri suplimentare într-o negociere în care era vorba să și scadă pensiile”, spune Radu Coșarcă.
Pensiile magistraților, mari în raport cu situația generală a României
Acesta a arătat că pensiile sunt mari în raport cu situația generală a României, deoarece activitatea judecătorilor este foarte importantă. A explicat că, într-o astfel de comparație, este dificil de afirmat că medicii sunt mai puțin importanți, că profesorii care îi îndrumă pe oameni de pe băncile școlii până în facultăți ar fi mai puțin importanți sau că inginerii, care creează tehnologia ce ne înconjoară, ar fi mai puțin solicitați intelectual.
Radu Coșarcă a subliniat că acesta nu este criteriul și a menționat că, potrivit unui tabel relevant, pensia medie a unui judecător în Franța, Germania și România este destul de apropiată.
”Pensiile sunt mari în raport cu situația generală a României, pentru că, evident, activitatea judecătorilor e foarte importantă. Dar, dacă facem astfel de comparație, e greu să spunem că medicii sunt mai puțin importanți. Profesorii, care ne îndrumă de pe băncile școlilor până în facultăți, sunt mai puțin importanți. Sau că inginerii, care creează toată tehnologia care ne înconjoară, sunt mai puțin solicitați intelectual.
Deci, nu acesta este criteriul. Criteriul este — și aici putem să afișăm un tabel foarte interesant — iată care este pensia medie a unui judecător în Franța, în Germania și în România. Ele sunt destul de apropiate”, arată acesta.
Pensiile magistraților din România, Germania și Franța
Acesta a continuat explicând că pensia unui judecător este de aproximativ 4.200 în Franța, 4.500 în Germania și 5.040 în România. El a arătat că, raportată la salariul mediu, pensia judecătorului este de doar 1,16 în Franța și 1,5 în Germania, în timp ce în România acest raport urcă aproape la trei.
A mai precizat că, în Franța și Germania, magistrații ies la pensie la 62 de ani, la fel ca restul populației.
El a subliniat că ruptura apare atunci când este analizat raportul dintre pensia unui judecător și pensia medie din țara respectivă, menționând că, în Franța, pensia unui judecător este doar de două ori și ceva mai mare decât pensia medie.
”Deci, hai să vedem. Pensie. Judecător în Franța între 4.200, în Germania 4.500. România 5.040.
Iată pensia judecătorului raportată la salariul mediu. În Franța este abia 1,16, în Germania 1,5. La noi deja crește aproape de trei acest raport.
Dar magistratul în Franța și în Germania iese la pensie 62 de ani, ca toată lumea (…)
Filmul se rupe când ne uităm la raportul între pensia unui judecător și pensia medie din țara respectivă. În Franța raportul e… deci pensia judecătorului e doar de două și ceva mai mare.”, a continuat acesta.
Pensia unui judecător este de nouă ori mai mare decât pensia medie în România
Radu Coșarcă a continuat spunând că toate țările acordă un caracter special muncii magistraților, deoarece îi prețuiesc importanța, însă a subliniat că, în România, pensia unui judecător este de nouă ori mai mare decât pensia medie. El a arătat că aici apare ruptura, în timp ce în Franța și în Germania soluția este raportarea la pensia medie.
A mai precizat că, în negocierile cu guvernul, judecătorii — pentru prima dată — s-au poziționat de partea opusă societății românești, nu a guvernului, subliniind că disputa nu este între magistrați și executiv, ci între magistrați și societatea românească în ansamblu.
El a spus că a descoperit cu stupoare că cei care judecă sunt indiferenți la judecata publicului și că și-a reamintit faptul că, spre deosebire de Parlament și Executiv, puterea judecătorească nu depinde de votul popular, judecătorii nefiind afectați în funcție de modul în care trăiesc oamenii, așa cum se poate întâmpla guvernului, premierului, miniștrilor sau Parlamentului, prin alegeri anticipate ori prin schimbări de alianțe politice.
În final, el a subliniat că, aplicând criteriul contributivității, un judecător contribuie doar cu 13% la propria pensie, restul de 87% fiind acoperit din bugetul statului.
”Toate țările acordă un caracter special tocmai pentru că prețuiesc importanța muncii magistraților. Dar uitați ce diferență la noi: pensia unui judecător este de nouă ori mai mare decât pensia medie.
De nouă ori.
Aici se rupe filmul. În Franța și în Germania, soluția este pensia medie.
Aș vrea să subliniez faptul că, la aceste negocieri cu guvernul, judecătorii s-au… pentru prima dată, o putere în stat s-a poziționat de partea cealaltă a baricadei față de societatea românească. În niciun caz nu e vorba de o dispută între magistrați și guvern. E vorba de o dispută între magistrați și societatea românească în întregul ei.
Am descoperit cu stupoare că cei care ne judecă sunt complet indiferenți la judecata noastră și am descoperit din nou, cu stupoare, sau ne-am amintit că, spre deosebire de Parlament și de Executiv, celelalte două puteri în stat, puterea judecătorească nu depinde de fapt de votul popular. Judecătorii nu-și pierd posturile dacă oamenii trăiesc mai prost.
Așa cum poate să se întâmple guvernului, premierului, unor miniștri sau Parlamentului, prin alegeri anticipate, prin regândirea unor alianțe politice.
Deci acesta este fascinant, și ceea ce uită să se spună foarte des este faptul că, dacă aplicăm criteriul contributivității, din salariul său un judecător contribuie de fapt doar cu 13% la pensia sa. Restul de 87% este suportat din bugetul statului”, a continuat Radu Coșarcă.
Întregul podcast poate fi vizionat mai jos.
