Exclusiv. Pensia alimentară, custodia și plecarea din țară. Greșelile care pot aduce dosar penal părinților

Exclusiv. Pensia alimentară, custodia și plecarea din țară. Greșelile care pot aduce dosar penal părinților

Divorț/SURSA FOTO: Dreamstime-divort

Publicat de Alexandra Iana la 17 decembrie 2025, 15:59

Refuzul predării copilului, neplata pensiei alimentare sau plecarea în străinătate fără acord pot atrage consecințe civile și penale. Avocatul Claudiu Filipoiu explică ce riscă părinții care încalcă hotărârile judecătorești și ce instrumente legale există.

În multe situații, după separare, conflictele dintre părinți escaladează, iar copilul ajunge prins între proceduri judiciare, executări silite și plângeri penale. Legea oferă însă mecanisme clare de intervenție, menite să protejeze interesul superior al minorului. În a doua parte a interviului, avocatul Claudiu Filipoiu detaliază pentru Capital ce se întâmplă atunci când hotărârile nu sunt respectate.

Ce se întâmplă dacă părintele refuză să predea copilul celuilalt?

Avocat Claudiu Filipoiu:
În astfel de cazuri există mai multe soluții remediu.
Una dintre ele este executarea silită, părintele afectat putând apela la executorul judecătoresc, care are unele pârghii de acțiune.
O altă soluție este, în cazurile în care încălcările sunt repetate sau există o urgență, să se apeleze la instanța de judecată, solicitându-se măsuri urgente prin ordonanță președințială (putându-se solicita preluarea imediată a minorului, restricționarea drepturilor părintelui abuziv etc.).
De asemenea, dacă sunt îndeplinite condițiile, poate fi cerută prin instanță și o constatare judiciară cu privire la alienarea parentală: instanţa de judecată poate constata existenţa unei situaţii de înstrăinare părintească la cererea unuia dintre părinţi, la cererea procurorului sau la cererea DGASPC.
Nu în ultimul rând, pentru acest refuz se poate face și o plângere penală, cu privire la incidența infracțiunii prevăzute de art. 379 din Codul penal – Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului.

Poate interveni poliția în astfel de situații?

Avocat Claudiu Filipoiu:
Poliția nu are atribuții directe strict legat de astfel de situații, soluțiile trebuind căutate mai degrabă la executorul judecătoresc sau instanța de judecată. Firește, dacă situația la fața locului când trebuia să fie predat copilul degenerează sau sunt reclamate abuzuri grave, poliția poate fi chemată pentru cercetări.
De asemenea, în cazul săvârșirii unor infracțiuni, poliția judiciară va fi implicată în cercetările penale.

Cum se calculează pensia alimentară?

Avocat Claudiu Filipoiu:
Potrivit Codului civil, când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime (1/4) din venitul său lunar net pentru un copil, o treime (1/3) pentru 2 copii şi o jumătate (1/2) pentru 3 sau mai mulţi copii.
Aceasta se stabilește prioritar prin acord între părinți sau, în lipsa acestuia, prin hotărâre judecătorească, și se calculează în funcție de nevoile copilului și posibilitățile financiare ale părintelui debitor.

 Ce sancțiuni există pentru neplata pensiei alimentare?

Avocat Claudiu Filipoiu:
Pentru neplata pensiei alimentare, părintele poate apela la executorul judecătoresc, care poate popri veniturile părintelui debitor, poate calcula penalități în anumite condiții.
De asemenea, există și sancțiuni penale, putând fi depusă plângere penală pentru infracțiunea de abandon de familie, pentru neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească sau notarială.

 Ce se întâmplă când părintele vrea să plece cu copilul în străinătate fără acord?

Avocat Claudiu Filipoiu: Dacă un părinte dorește să plece cu copilul minor în străinătate fără acordul celuilalt părinte, în contextul custodiei comune, această acțiune este considerată o încălcare gravă a obligațiilor legale și poate atrage consecințe atât civile, cât și penale.
În primul rând, autoritățile de frontieră vor refuza ieșirea din țară a minorului, în cazul în care nu este prezentat acordul celuilalt părinte.
Pe de altă parte, părintele care nu și-a dat acordul poate sesiza instanța pentru modificarea programului de vizită, dacă are argumente suficiente în acest sens.
În cazul în care părintele trece frontiera cu minorul pentru a se stabili pe un termen mai lung (nu pentru o simplă vacanță), acțiunea sa poate fi considerată răpire internațională.
Desigur, inclusiv pe plan penal pot exista sancțiuni, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru reținerea infracțiunii de nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului, prevăzută de art. 379 din Codul penal, sau pentru reținerea altor infracțiuni mai grave.

Cum afectează alienarea parentală deciziile instanței?

Avocat Claudiu Filipoiu: Alienarea parentală este din păcate un fenomen prezent în societatea românească, fiind întâlnit destul de des în litigiile de Dreptul familiei.
Pentru a combate fenomenul, la nivelul anului 2024 au fost aduse modificări legislative importante, care deschid posibilitatea unor proceduri eficiente în instanță: instanţa de judecată poate constata existenţa unei situaţii de înstrăinare părintească la cererea unuia dintre părinţi, la cererea procurorului sau la cererea DGASPC, pe cale principală sau în orice litigiu pendinte, unde urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor.
În cazul în care locuinţa copilului este stabilită la locuinţa părintelui care înstrăinează (care alienează parental), instanţa de judecată va dispune: a) stabilirea în favoarea părintelui înstrăinat a unui program de relaţii personale cu copilul, care va include, în mod obligatoriu, găzduirea copilului de către părintele înstrăinat și întâlniri cu acesta; b) consilierea psihologică a copilului şi a ambilor părinţi de către DGASPC.
Pe lângă aceste acțiuni directe, instanța poate stabili inclusiv domiciliul copilului la părintele înstrăinat, un program de vizitare care să compenseze alienarea, iar în cazuri mai grave inclusiv exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către părintele alienat.

 

Ce recomandări aveți pentru părinți?

Avocat Claudiu Filipoiu: În primul rând, părinții trebuie să înțeleagă că există viață și după separare sau divorț și că în niciun caz deciziile lor și problemele dintre ei nu trebuie să afecteze copilul, dezvoltarea acestuia și parcursul său educațional.
De asemenea, este foarte important să înțeleagă faptul că este în interesul superior al copilului ca acesta să păstreze legături apropiate cu ambii părinți, suportul ambilor părinți fiind esențial pentru dezvoltarea și educația lor.
În cadrul Filipoiu Legal, întâlnim constant în practică situații în care minorii sunt alienați parental sau sunt folosiți ca mijloc de răzbunare, șantaj emoțional sau chiar ca mijloc de presiune pentru a se obține o situație mai bună în cadrul unui partaj.
Recomandăm părinților să evite aceste situații, separarea/divorțul părinților reprezentând în sine de multe ori o traumă pentru minor, astfel că acțiuni suplimentare de alienare părintească, certuri, litigii, vor accentua consecințele negative asupra minorului.
În final, recomandăm și ca în primă fază părinții să încerce să coopereze și să soluționeze pe cale amiabilă conflictele care implică minori, dar dacă înțelegerea nu este posibilă, să se adreseze instanțelor de judecată, unde își pot valorifica drepturile cu ajutorul unor specialiști cu experiență în astfel de litigii, care vor căuta să găsească soluții având în vedere interesul superior al minorului.

 

Informații articol
Etichete: , ,
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.