Mirel Curea, despre împrumutul de 52 de miliarde de euro din perioada în care Florin Cîțu era ministru de Finanțe
Mirel Curea a susținut că, în perioada în care Florin Cîțu ocupa funcția de ministru de Finanțe, România s-a împrumutat cu aproximativ 52 de miliarde de euro. Jurnalistul a arătat că a ridicat această problemă în mod repetat în aparițiile sale publice și a cerut explicații privind destinația acestei sume.
El a menționat că au existat inclusiv inițiative parlamentare pentru ca Florin Cîțu să fie chemat în Parlament și să explice unde au fost direcționați acești bani. În același timp, Curea a spus că nu sugerează că sumele ar fi fost însușite personal, ci că lipsesc explicațiile oficiale clare.
Mirel Curea: Cât a fost Ministrul de Finanțe domnul Florin Cîțu a împrumutat România cu 52 de miliarde de euro. Pe la toate televiziunile pe la care am fost am spus să-l cheme cineva să-l întrebe unde sunt banii ăștia. Au apărut parlamentari care au dorit să-l cheme în Parlament să povestească unde sunt ăștia 52 de miliarde. Acum, nici eu nu cred că i-a luat acasă cu TIR-urile, cu camioanele, că nu-mi imaginez, nu mă duc cu imaginația până acolo.
Viorica Dăncilă spune că trebuia făcut un audit la preluarea guvernării pentru a clarifica situația
Viorica Dăncilă a declarat că, în mod normal, la preluarea guvernării, este necesar un audit pentru a stabili exact situația financiară a statului, nivelul datoriilor și punctul de plecare al noii administrații. Ea a arătat că acest lucru ar fi fost esențial pentru a exista o imagine clară asupra modului în care au fost utilizate fondurile împrumutate.
Mirel Curea a amintit că, ulterior, Florin Cîțu a devenit chiar prim-ministru, ceea ce, în opinia participanților la discuție, ridică și mai multe semne de întrebare legate de lipsa unor explicații publice detaliate.
Viorica Dăncilă: Păi uitați-vă că în momentul în care se preia guvernarea, normal faci un audit să vezi cum stai, de unde pornești, care sunt datoriile, ca să știi efectiv cum acționezi.
Mirel Curea: Păi după el guvernarea a fost preluată de el, pentru că a devenit prim-ministru.
Nu s-a prezentat public destinația banilor: „Și eu vreau să știu unde s-au dus acești bani”
Viorica Dăncilă a susținut că nu s-a explicat clar unde au fost direcționate sumele împrumutate. Ea a atras atenția asupra faptului că, în anul 2023, nu a fost realizată o rectificare bugetară, situație pe care a descris-o ca fiind fără precedent.
Potrivit declarațiilor sale, aceast lucru ar fi împiedicat clarificarea destinației fondurilor. Fostul premier a spus că, în aceste condiții, și ea dorește să știe unde s-au dus acești bani.
Dăncilă a afirmat că presupune că o mare parte din sumele împrumutate ar fi fost direcționate către Ucraina. Ea a subliniat însă că, în lipsa unor explicații oficiale, această ipoteză nu poate fi confirmată și că autoritățile ar fi trebuit să ofere transparență față de cetățeni.
Viorica Dăncilă: Exact. Uitați-vă că nu am văzut niciodată să vină un prim-ministru să spună: domnule, s-a împrumut suma asta, uitați, acolo s-au dus banii. Mai mult decât atât, în 2023 am avut pentru prima dată situația în care nu a mai fost făcută rectificare bugetară, tocmai ca să nu vedem încotro au fost îndreptați acești bani. Și toți banii s-au dat din fondul de rezervă. 65 de miliarde din fondul de rezervă.
Deci și eu vreau să știu unde s-au dus acești bani. Eu presupun că mare parte s-a dus către Ucraina. Dar trebuie să vină și să ne spună. Atâta timp cât ei nu vin cu această această transparență, din respect pentru cetățeni, noi putem să venim cu diferite scenarii. Important este să știm ce s-a întâmplat cu acești bani. Repet, în șase ani s-au împrumutat de trei ori mai mult decât în 30 de ani. Noi suntem pe marginea prăpastiei în acest moment.
Dan Andronic aduce în discuție date comparative privind sprijinul acordat Ucrainei de alte state
Dan Andronic a explicat că a analizat, într-un articol publicat în noiembrie 2025, sumele anunțate oficial de alte state în sprijinul acordat Ucrainei. El a arătat că Polonia a comunicat public un ajutor total de aproximativ 25 de miliarde de euro, echivalentul a 3,8% din PIB, iar Statele Unite au anunțat zeci de miliarde de dolari sub formă de asistență militară și financiară.
Jurnalistul a spus că, în cazul României, nu există o cifră oficială clară. El a menționat estimări realizate de Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel, care indică un ajutor de aproximativ 1,5 miliarde de euro în perioada 2022–2025, dar și alte analize care vorbesc despre sume mai mari, de peste 3 miliarde de euro.
Dan Andronic: Am scris în noiembrie 2025 un articol câți bani a dat România pentru Ucraina. Și am plecat de la următorul lucru. Polonia a pus cifrele pe masă, 25 de miliarde de euro au anunțat în mod oficial, adică 3,8% din PIB, pe toată perioada. Din PIB-ul Poloniei, da? Statele Unite au spus că au acordat aproape 70 de miliarde de dolari în asistență militară și aproape 70 de miliarde de dolari din 2014 încoace.
Noi nu reușim să dăm o cifră, că de la asta plecam și am căutat, există niște site-uri unde se pot găsi cifre. Am găsit Ukraine Support Tracker de la Institutul Kiel, care estimează ajutorul total a României pentru Ucraina în perioada 2022-2025 la aproximativ 1,5 miliarde de euro, adică 0,6% din PIB. O altă analiză spune că România ar fi dat undeva la 3,2 miliarde de euro în perioada asta. Și am zis, domnule, dacă am fi dat exact cât polonezii, deci dacă mergem pe un 4% din PIB, înseamnă că vorbim de undeva de 12 miliarde.
Sprijinul real acordat de România ar putea fi mai mare decât cifrele vehiculate
Viorica Dăncilă a intervenit afirmând că, în opinia sa, suma reală ar fi chiar mai mare. Întrebată dacă acest lucru ar însemna că România ar fi depășit Polonia ca nivel al sprijinului, Dăncilă a răspuns că problema principală nu este comparația, ci lipsa transparenței.
Ea a susținut că informațiile despre unele ajutoare ar fi fost aflate din declarații ale oficialilor ucraineni sau ai altor state, nu din comunicări ale Guvernului României.
Viorica Dăncilă a mai afirmat că românii au empatie față de vecini și pot susține ajutorarea acestora, dar a subliniat că statul ar trebui să prioritizeze în primul rând problemele interne. Ea a dat exemplul sistemului de sănătate, unde, potrivit afirmațiilor sale, tratamentele pentru bolnavii cronici și oncologici ar fi condiționate de lipsa fondurilor.
Cu toate acestea, au fost direcționate către Ucraina, inclusiv ajutoare în domeniul sănătății, echipamente militare precum sistemul Patriot și sprijin energetic.
Viorica Dăncilă: Eu cred că este mai mult.
Dan Andronic: Adică am dat noi mai mult decât polonezii? Credeți?
Viorica Dăncilă: Eu cred că este mai mult, dar știți ce este revoltător? De ce nu există transparență? Știți de ce cred că este mai mult? Uitați-vă că noi a trebuit să aflăm de la ministrul apărării din Ucraina că s-a dat o sumă de bani. A trebuit să aflăm de la prim-ministru din Republica Moldova că la ei curentul este de 0,42 de lei.
Eu cred că românii au această susținere pentru vecini, au această empatie. Dar de ce nu vii să ne spui? Pe de altă parte, eu nu pot fi de acord cu anumite lucruri. Mă uitam acum și revin la domnul Bolojan. Spunea: domnule, nu putem să tratăm bolnavii cronici și bolnavii de cancer decât când avem bani. Dar s-au dat 30 de milioane de euro pentru sănătate pentru Ucraina. Adică eu înțeleg această susținere, dar prima dată trebuie să existe susținere pentru români. Adică eu văd că încă se dau foarte mulți bani. Gândiți-vă că am dat sistemul Patriot, 1,1 miliarde. Nu s-a mai recuperat.
Dan Andronic: După care s-a mai vorbit de încă 23 de pachete de ajutor militar.
Viorica Dăncilă: Păi chiar acum, de curând, domnul Zelenski a spus că este o cooperare energetică și mulțumește României pentru energia acordată când aveau probleme. Păi toată această energie o vor plăti tot românii. O plătesc și o vor plăti în continuare. Nu era normal ca Guvernul României să vină să spună, că a trebuit să ajutăm, era totul în întuneric. A trebuit să ajutăm și am ajutat cu atât.
