EXCLUSIV. Gianina Crăciun, despre schimbările fiscale: 2026 poate fi numit, fără exagerare, un an de reset fiscal

Capital a stat de vorbă cu Gianina Crăciun, consultant financiar și de business, CEO & Fondator Supertree Workspaces & More și Managing Partner Adeco Advisory, despre schimbările fiscale pregătite pentru 2026. Aceasta ne-a explicat cum vor influența noile reguli modul în care funcționează firmele și relația lor cu autoritățile.

Ce măsuri fiscale sau schimbări legislative concrete considerați că justifică formularea potrivit căreia 2026 ar putea deveni „anul zero al fiscalității” în România?

Gianina Crăciun: 2026 poate fi numit, fără exagerare, un an de reset fiscal pentru că mai multe schimbări importante se suprapun și schimbă logica sistemului.

În primul rând, regimul micro se restrânge semnificativ: plafonul este de 100.000 de euro, iar verificarea se face inclusiv prin cumul cu întreprinderile legate. Asta înseamnă că microîntreprinderea nu mai poate fi folosită ca regim standard pentru aproape orice afacere mică sau medie în creștere.

În al doilea rând, crește presiunea pe distribuțiile de profit și pe extragerile de lichiditate din firmă. Impozitul pe dividende urcă la 16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026, iar legislația societară leagă mai clar distribuirea dividendelor și rambursarea împrumuturilor către asociați de nivelul activului net și al capitalurilor proprii.

În paralel, se intensifică digitalizarea fiscală, iar ANAF folosește tot mai clar analize de risc și instrumente digitale în selecție și control.

Dacă adăugăm și creșterea unor accize, precum și majorarea impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare la 0,9%, rezultă o schimbare de paradigmă: nu mai discutăm doar despre cote, ci despre control, substanță economică, capitalizare și disciplină financiară.

Ați menționat că firmele nu vor mai fi analizate doar după cifra de afaceri, ci și după capitalurile proprii și stabilitatea financiară. Cum se va reflecta acest lucru în relația companiilor cu autoritățile fiscale?

Gianina Crăciun: Se va reflecta prin faptul că bilanțul începe să conteze aproape la fel de mult ca P&L-ul. O firmă cu rulaj bun, dar cu activ net slăbit, capitaluri proprii erodate și extrageri repetate către asociați va arăta mult mai vulnerabilă din perspectiva autorităților decât în trecut. Cu alte cuvinte, nu va mai fi suficient să spui „am cifră de afaceri”; va trebui să arăți și că firma este construită sănătos, că își poate susține distribuțiile și că nu se decapitalizează artificial.

Practic, relația cu autoritățile fiscale devine mai mult una de demonstrație a substanței și a prudenței financiare. Noile reguli privind activul net, dividendele și rambursarea împrumuturilor către asociați mută atenția spre capitalizare, iar digitalizarea oferă ANAF mai multe date pentru profilarea de risc. Asta înseamnă mai multă nevoie de monitorizare trimestrială a capitalurilor proprii, de decizii bine documentate și de coerență între contabilitate, fiscalitate și realitatea economică a afacerii.

În comunicat apare ideea că optimizările fiscale agresive vor deveni costisitoare. La ce tip de practici vă referiți mai exact?

Gianina Crăciun: Mă refer în special la acele structuri care produc un avantaj fiscal pe termen scurt, dar slăbesc compania sau nu au suficientă substanță economică. De exemplu, fragmentarea activității pe mai multe firme pentru a rămâne artificial în zona de micro, distribuțiile recurente de dividende în paralel cu subcapitalizarea firmei, rambursările către asociați în contexte în care activul net este deja fragil sau folosirea unor structuri de holding, consultanță ori servicii intragrup care există mai ales pe hârtie.

În aceeași categorie intră și situațiile în care remunerarea muncii este împachetată ca dividend sau altă formă mai ușor taxabilă, deși în fond vorbim despre activitate dependentă. Articolul 11 din Codul fiscal rămâne esențial aici: ANAF poate reevalua operațiuni fără scop economic real sau poate reîncadra forma tranzacției în funcție de conținutul ei economic. De aceea spun că astfel de optimizări devin costisitoare: riscul nu mai este doar o diferență de impozit, ci și accesorii, reîncadrări, răspundere și blocaje de conformare.

Cine sunt antreprenorii care vor simți cel mai mult faptul că microîntreprinderea nu mai este „o soluție universală”?

Gianina Crăciun: În primul rând, antreprenorii cu firme care cresc repede și trec ușor de pragul de 100.000 de euro. În al doilea rând, cei care au lucrat cu mai multe entități legate și au folosit împărțirea activității ca instrument de optimizare, pentru că legislația merge explicit spre cumularea veniturilor la nivel de firme legate. Vor simți schimbarea și antreprenorii din servicii cu marje bune, unde micro era folosit frecvent ca regim implicit, dar și cei din afaceri cu marje mici, pentru care impozitarea pe venit poate deveni ineficientă economic.

Aș adăuga aici și antreprenorii care vor să atragă finanțare, investitori sau să pregătească un exit. Pentru ei, discuția nu mai este doar „ce impozit plătesc anul acesta”, ci dacă structura firmei este bancabilă, finanțabilă și sustenabilă. Din acest motiv, micro devine mai degrabă o opțiune de nișă, nu un răspuns standard.

În ce mod considerați că digitalizarea fiscală schimbă modul în care companiile își gestionează obligațiile fiscale?

Gianina Crăciun: Digitalizarea mută fiscalitatea din logica de corecție ulterioară în logica de control aproape în timp real. Cu e-Factura, cu extinderea SAF-T și cu folosirea analizelor de risc digitale de către ANAF, erorile de clasificare, necorelările între documente, diferențele dintre raportări și zonele gri devin mult mai vizibile mult mai repede.

Pentru companii, asta înseamnă că fiscalitatea nu mai poate fi gestionată doar la nivel declarativ sau „din contabilitate”. Devine o chestiune de procese interne: cum emiți factura, cum reconciliezi datele din ERP, cum documentezi tranzacțiile, cum închizi luna și cum verifici coerența dintre contabil, fiscal, juridic și operațional. Cu alte cuvinte, obligațiile fiscale se mută din zona de reacții de final de trimestru în zona de disciplină operațională continuă.

Există sectoare economice care vor resimți mai puternic aceste schimbări fiscale din 2026?

Gianina Crăciun: Da, iar aici aș face o distincție între impact direct și impact indirect. Direct, sunt expuse mai ales sectoarele atinse de noile accize și de presiunea din lanțul de preț: retailul, distribuția, transportul, carburanții, băuturile alcoolice, tutunul și, în general, domeniile unde o creștere fiscală se transmite rapid în costul final. Tot direct resimt schimbarea și afacerile în care micro a fost folosit intens, inclusiv anumite activități de servicii, tehnologie și food service.

Indirect, dar foarte puternic, vor fi afectate și sectoarele cu volum mare de documente și tranzacții, precum comerțul, logistica, distribuția, construcțiile sau afacerile cu lanțuri operaționale complexe, pentru că digitalizarea fiscală crește mult cerința de ordine documentară. De asemenea, companiile care funcționează cu împrumuturi de la asociați, cu dividende frecvente sau cu capitaluri proprii tensionate vor resimți noile reguli indiferent de sector. Această parte este o inferență profesională din pachetul legislativ, nu o clasificare expresă din lege.

Observați deja schimbări în modul în care antreprenorii își planifică activitatea financiară în contextul acestor transformări?

Gianina Crăciun: Da, direcția este deja vizibilă: planificarea fiscală se mută din decembrie în tot anul. Antreprenorii devin mai atenți la calendarul dividendelor, la raportul dintre salariu și dividende, la nivelul capitalurilor proprii, la finanțarea prin împrumuturi ale asociaților și la scenariile micro versus impozit pe profit. Vedem tot mai clar nevoia de decizie trimestrială, nu doar de închidere anuală.

În plus, crește interesul pentru simplificarea structurilor, pentru testarea reală a marjelor și pentru guvernanță financiară de bază: cash-flow, activ net, grad de îndatorare, rezerve și documentare. Pe scurt, antreprenorii încep să trateze fiscalitatea mai puțin ca pe o temă de „optimizare la final” și mai mult ca pe un sistem de management al afacerii.