EXCLUSIV Gelu Voican Voiculescu, despre ce a găsit comisia guvernamentală la Târgu Mureș în martie 1990: Domnule, groaznic …

Un interviu amplu realizat de Dan Andronic cu Gelu Voican Voiculescu aduce în prim-plan detalii despre evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș, cunoscute drept „Martie negru”. Voican Voiculescu, membru al conducerii provizorii de atunci, explică modul în care a funcționat comisia guvernamentală de anchetă și ce a constatat aceasta pe teren. Conflictul interetnic izbucnit în martie 1990 s-a soldat cu cinci morți, sute de răniți și cu deteriorarea gravă a relațiilor dintre comunitățile română și maghiară din oraș. În interviu sunt abordate atât mărturia generalului Mircea Chelaru, cât și documente oficiale care atestă confiscarea unui număr mare de arme albe și obiecte contondente.

Cum s-a format comisia guvernamentală care a ajuns la Târgu Mureș

Gelu Voican Voiculescu a precizat că deplasarea la Târgu Mureș nu a fost una individuală, ci a implicat întreaga comisie guvernamentală de anchetă, pe care o conducea. El a explicat că l-a înlocuit pe Mihai Drăgănescu, aflat atunci în străinătate, precum și pe Ion Mânzatu, reprezentant al CPUN.

Voican Voiculescu a arătat că făcea parte din CPUN în calitate de viceprim-ministru și că deplasarea a avut un caracter oficial, cu obiectiv clar de investigare a situației din teren, în cooperare cu structurile militare.

Un punct clarificat de Voican Voiculescu a fost legat de prezența lui Ștefan Kiraly. Nu era vorba despre Károly Király, prim-vicepreședinte al CPUN, ci despre un inginer geolog de la Mina Șuior, consilier în cadrul cabinetului său.

Motivul pentru care l-a luat în comisie a fost faptul că Ștefan Kiraly cunoștea limba maghiară și putea traduce pe loc mesajele și materialele descoperite. Voican Voiculescu a subliniat că l-a considerat un cetățean român loial, de naționalitate maghiară, tocmai pentru a evita interpretările legate de partizanat etnic.

Dan Andronic: Ați văzut mărturia generalului Chelaru?

Gelu Voican Voiculescu: Da. Și aici vreau să aduc o amendă pentru că involuntar sau nu a spus că în timp ce el se pregătea să urce în avion am coborât eu împreună cu Kiraly. În realitate a coborât întreaga comisie guvernamentală de anchetă pe care eu o conduceam în locul lui Mihai Drăgănescu, celălalt viceprim-ministru al guvernului provizoriu Roman, care se afla în străinătate și în locul lui Mânzatu, Ion Mânzatu din partea CPUN-ului.

Acum și eu ca viceprim ministru făceam parte din CPUN, că știți că CPUN-ul a acceptat 105 membri din CFSN.

Și povestea cu Chirali e simplă. Eu am avut un consilier la cabinetul de viceprim-ministru pentru industria extractivă, pe inginerul geolog Ștefan Kiraly de la Mina Șuior, unde eu aveam un proiect. L-am luat consilierul meu pentru industria extractivă, în cadrul Guvernului. În realitate l-am luat pentru că era ungur și știa ungurește.

Dan Andronic: Nuanța este următoarea: nu era vorba despre Karoly Kiraly, care era prim vicepreședinte al CPUN-ului, ci de un inginer.

Gelu Voican Voiculescu: Și mai este un amănunt. Știam că are și ceva sânge românesc, cum sunt toată lumea prin Ardeal și că nu este ungur fanatic și așa mai departe, ci e cetățean român loial de naționalitate maghiară.

Ce a constatat comisia în legătură cu presupusul emițător din Biserica Reformată

Gelu Voican Voiculescu a relatat că una dintre primele informații primite la fața locului indica existența unui emițător radio clandestin în Biserica Reformată Maghiară, de unde s-ar fi transmis mesaje instigatoare în limba maghiară.

El a spus că s-a deplasat personal împreună cu militari și membri ai comisiei pentru a verifica situația. După căutări amănunțite în turnul bisericii, nu a fost identificat niciun echipament de emisie. În schimb, a fost descoperit un teanc masiv de pancarte cu mesaje scrise în limba maghiară, unele cu texte instigatoare, traduse pe loc de Ștefan Kiraly.

Gelu Voican Voiculescu: Primul lucru care l-am făcut a fost să iau legătura cu CPUN-ul județean condus de generalul Scrieciu, care a fost un general adevărat care a luptat în Al Doilea Război Mondial. E un om care avea o răspundere și se vedea, dar sigur că singur nu putea face mare lucru.

Din primele discuțiile pe care le-am avut, a apărut că din Biserica Reformată Maghiară, care era pe o proeminență de relief, există un emițător radio care emite în limba maghiară tot felul de instigații clandestin. Pe loc am luat o echipă militară și cu oameni din comisia asta. Ne-am dus. Nu se găsea cheia. S-au dus după cheie.

Am căutat în turn peste tot urcându-mă personal, dar mizam pe transmisioniști, pe oameni de meserie. Nimic, dar nici măcar urme, chiar dacă electronica nu lasă urme, dar ai fi văzut ceva. În schimb, când am coborât la un perete era un teanc de vreo 1,5 metri grosime de pancarte, de alea cu câte două bețe, unele cu băț la mijloc, scrise în ungurește. Ștefan Kiraly mi-a tradus.

Dan Andronic: Moartea românilor, Ardealul e al nostru …

Gelu Voican Voiculescu: Domnule groaznic …

Diferențele dintre cele două tabere, așa cum le descrie Gelu Voican Voiculescu

Voican Voiculescu a afirmat că, în centrul orașului și, potrivit relatării sale, în zona ocupată de români oamenii erau extrem de agitați, dar nu aveau asupra lor obiecte contondente.

În schimb, în partea maghiară, el a susținut că a observat un număr mare de persoane care ascundeau arme improvizate. A enumerat bețe cu cuie, răngi, bucăți de fier-beton, lanțuri și alte obiecte contondente, pe care oamenii încercau să le ascundă.

În interviu au fost invocate documente oficiale din 29 martie 1990, care consemnează obiectele confiscate de forțele de ordine după încetarea confruntărilor. Lista menționată include, printre altele, sute de bâte, topoare, cuțite, răngi, lanțuri, sticle incendiare și alte arme albe.

Gelu Voican Voiculescu: După care m-am dus în centru acolo în dispozitivul instalat de generalul Mircea Chelaru. Era atunci colonel, cred. Și erau două tabere, români și unguri, cam 50-50%, corespunzător cu populația. M-am dus în partea română, am vorbit, erau foarte agitați, dar cu mâinile goale. Am intrat în partea maghiară și nu știau cum să-și dea mâinile la spate. Aveau bețe cu câte un cui, aveau bucăți de fier-beton, lanțuri și lanțuri groase și multe alte obiecte contondente.

Și fiindcă veni vorba acuma, uitați un document oficial să-l arătați: 251 de topoare, 280 de răngi, 237 de cuțite, 33 de lanțuri, 39 de sticle incendiare, 302 bâte, un nunceag, o praștie, 8 furci.

Dan Andronic: Într-adevăr, confirm. Documentul este din 29.03.1990. De reținut că aceste obiecte au fost confiscate după încetarea confruntărilor agresive colective. Deci, au fost arme albe și obiecte contondente confiscate de la cetățenii români de naționalitate maghiară la intrările în municipiul Târgu Mureș în perioada 21.03-26.03.