Digitalizarea companiilor din România rămâne mult sub media europeană. IMM-urile pierd productivitate și oportunități de dezvoltare
Digitalizarea mediului de business din România avansează mult mai lent decât în alte state ale Uniunii Europene, iar decalajul începe să se reflecte direct în productivitatea și competitivitatea companiilor locale. În special IMM-urile sunt cele mai afectate, deoarece procesele de lucru rămân în mare parte manuale, iar adoptarea inteligenței artificiale este încă limitată.
Datele statistice confirmă această situație: doar aproximativ 5% dintre companiile românești folosesc soluții de automatizare și inteligență artificială. În statele europene lider, precum Danemarca, Finlanda sau Suedia, procentul depășește 33%, ceea ce indică un decalaj structural de aproximativ 5–10 ani în integrarea tehnologiilor avansate în procesele de business.
În multe IMM-uri din România, activitatea zilnică se bazează încă pe procese administrative manuale. Raportările sunt realizate în Excel, departamentele funcționează separat, fără o vizibilitate clară asupra datelor, iar comenzile sunt gestionate prin email, aplicații de mesagerie sau documente pe hârtie. Aceste practici încetinesc activitatea și generează costuri suplimentare.
În acest context, specialiștii atrag atenția că digitalizarea nu mai este doar o opțiune strategică, ci devine o condiție pentru supraviețuirea pe termen mediu a multor companii.
„România a rămas mult în urmă la capitolul digitalizare, deși, paradoxal, are toate resursele necesare – tehnologii furnizate și apreciate internațional, oameni foarte bine pregătiți și una dintre cele mai bune conexiuni la Internet din lume. Provocarea nu este capacitatea de dezvoltare, nu este accesul la soluții, ci adaptarea la noua realitate și viteza de implementare, care rămâne scăzută. Digitalizarea este încă puțin prezentă în companii, deși astăzi poate fi accesată rapid și la costuri reduse.
În majoritatea IMM-urilor cu care lucrăm, blocajele sunt încă de bază: raportare realizată manual în Excel, departamente care funcționează izolat, cu vizibilitate limitată asupra datelor, iar comenzile sunt gestionate prin email, WhatsApp sau documente pe hârtie. Nu sunt probleme complexe, ci obiceiuri operaționale care nu au fost reorganizate digital.
Însă procesele de muncă trebuie automatizate pentru ca firmele să poată continua să producă – fără digitalizare, nu mai e vorba despre pierdere în fața competiției, ci despre supraviețuire în viitorul foarte apropiat, în doar 3-5 ani de zile”, a explicat Ralph Boccalini, fondator EMGC și Microsoft 365 Copilot Architect, pentru Capital.ro.
Situația actuală a transformării digitale va fi analizată și în cadrul conferinței EnterTech 2026, eveniment dedicat digitalizării aplicate și automatizării businessului, organizat de companiile românești Supertree Workspaces & More și EMGC, partener oficial Microsoft. Conferința va reuni experți din România și din alte state europene, dar și specialiști din Australia, care vor analiza impactul inteligenței artificiale asupra productivității și modului de organizare a muncii în companii.
Barierele culturale și lipsa strategiei încetinesc digitalizarea. Ce pot face antreprenorii și ce rol are statul
În ciuda faptului că tehnologiile digitale devin tot mai accesibile, multe IMM-uri din România întârzie implementarea acestora din motive care țin mai mult de mentalitate și de cultura organizațională decât de costuri sau infrastructură.
Ralph Boccalini spune că una dintre cele mai mari bariere în procesul de digitalizare este percepția antreprenorilor asupra transformării tehnologice, care este adesea asociată cu investiții mari și procese complexe.
„În IMM-uri, cea mai mare barieră nu este tehnologia sau constrângerile de buget, ci mentalitatea. Mulți antreprenori asociază digitalizarea cu investiții mari, procese complexe și riscuri greu de controlat. Există teama de schimbare, preocuparea că ar putea pierde controlul asupra operațiunilor sau convingerea că „lucrurile funcționează suficient de bine așa cum sunt”.
La nivel cultural, există încă o abordare mai degrabă reactivă decât preventivă. Investițiile în tehnologie sunt adesea făcute doar atunci când apare o criză, nu ca parte a unui plan strategic. În plus, lipsa competențelor digitale interne și rezistența angajaților la schimbare încetinesc și mai mult adoptarea, chiar și atunci când soluțiile sunt accesibile și scalabile. Unul dintre cele mai mari mituri este că digitalizarea este prea complexă sau prea costisitoare pentru IMM-uri.
În realitate, există deja soluții practice prin parteneri oficiali — aceasta este exact misiunea noastră: să creștem nivelul de conștientizare, să adaptăm soluțiile la bugete minime și să oferim suport complet, de la consultanță și training până la implementare, astfel încât IMM-urile să poată adopta digitalizarea și inteligența artificială cu încredere, fără a-și perturba activitatea de zi cu zi”, a declarat Ralph Boccalini, fondator EMGC și Microsoft 365 Copilot Architect, pentru Capital.ro.
Pentru antreprenori, primul pas spre transformare digitală este evaluarea modului în care funcționează compania și identificarea punctelor în care se pierd timp și resurse.
„Primul pas este un audit intern al proceselor: unde se pierde timp, unde există sarcini repetitive și unde apar frecvent erori. Fără acest diagnostic clar, orice investiție în tehnologie devine riscantă sau redundantă.
În următoarele 6–12 luni, antreprenorii ar trebui să digitalizeze fluxurile administrative de bază (facturare, managementul documentelor, CRM), să implementeze instrumente simple de colaborare și automatizare, să investească în formarea echipei, nu doar în software, și să stabilească indicatori clari de performanță și eficiență.
Tranziția nu înseamnă o revoluție peste noapte, ci pași mici și consecvenți, orientați spre eficiență și predictibilitate”, a explicat Ralph Boccalini, fondator EMGC și Microsoft 365 Copilot Architect, pentru Capital.ro.
Pe lângă acțiunile companiilor, statul are un rol important în accelerarea digitalizării economiei, prin politici publice, programe de educație și stimulente financiare.
„Statul are un rol esențial în trei direcții cheie: predictibilitate, educație și stimulente financiare.
În primul rând, stabilitatea fiscală și procedurile digitale funcționale în relația cu autoritățile publice sunt esențiale. IMM-urile nu pot fi încurajate să se digitalizeze dacă interacțiunea lor cu statul rămâne birocratică și incoerentă, chiar dacă noile modificări legislative introduc anumite obligații.
În al doilea rând, există o nevoie reală de programe de educație digitală pentru antreprenori și manageri, nu doar de inițiative izolate de finanțare.
În al treilea rând, schemele de sprijin ar trebui simplificate și orientate spre rezultate concrete, nu doar spre absorbția fondurilor”, a declarat Gianina Crăciun, specialist în fiscalitate și consultant de business, fondator Supertree Workspaces & More și Managing Partner Adeco Advisory, pentru Capital.ro.
Așa cum a subliniat Gianina Crăciun, consultant financiar și fondator Supertree Workspaces & More, în cadrul workshopului recent despre transformarea digitală pentru IMM-uri, unele elemente ale digitalizării nu mai sunt opționale. Anumite sisteme de raportare și proceduri digitale sunt deja impuse prin lege, iar companiile care nu le adoptă riscă sancțiuni sau limitări operaționale. În acest context, digitalizarea devine din ce în ce mai mult nu doar o decizie strategică, ci și o cerință de conformare pentru desfășurarea activității.
Digitalizarea nu înseamnă zeci de aplicații. Exemple de soluții rapide care pot reduce costurile IMM-urilor
Specialiștii spun că digitalizarea nu presupune implementarea unui număr mare de aplicații separate, ci construirea unui sistem coerent în care datele companiei sunt centralizate și pot fi utilizate rapid pentru luarea deciziilor.
În multe cazuri, un pachet minim de digitalizare începe cu organizarea informațiilor într-un ecosistem digital securizat și cu definirea unor procese clare de colaborare între angajați, furnizori și clienți. Ulterior, soluțiile bazate pe inteligență artificială pot automatiza sarcini repetitive și pot sprijini procesul decizional.
În practică, implementarea unor astfel de soluții poate începe de la aproximativ 3.000 de euro, în funcție de dimensiunea companiei, volumul de date și numărul de utilizatori. Costurile sunt generate în principal de licențe și de configurarea mediului digital, nu de dezvoltări software complexe.
Există însă și soluții rapide, cu impact imediat asupra costurilor sau veniturilor companiilor.
„Există numeroase soluții cu impact imediat:
- automatizarea facturării și a procesării documentelor contabile;
- implementarea unui sistem CRM pentru gestionarea lead-urilor și a relației cu clienții;
- utilizarea AI generativ pentru crearea de conținut, suport pentru clienți sau răspunsuri automate;
- automatizarea proceselor interne repetitive (rapoarte, programări, notificări);
- instrumente de analiză a datelor pentru optimizarea gestionării stocurilor sau a ofertelor comerciale.
Aceste măsuri nu necesită bugete mari, însă pot reduce semnificativ costurile operaționale și pot crește productivitatea într-un interval scurt de timp”, a explicat Gianina Crăciun, specialist în fiscalitate și consultant de business, fondator Supertree Workspaces & More și Managing Partner Adeco Advisory, pentru Capital.ro.
Antreprenorii interesați de exemple practice de automatizare și transformare digitală pot explora evenimente dedicate, precum EnterTech 2026, care reunește experți, studii de caz de implementare și instrumente concepute pentru a ajuta IMM-urile să adopte tehnologiile digitale pas cu pas.
Pentru a facilita accesul antreprenorilor la informație, organizatorii oferă participare gratuită în prima zi a conferinței, folosind codul ENTERTECHFREE la înscriere. A doua zi este dedicată unui workshop despre utilizarea Copilot, care începe cu noțiuni de bază și avansează treptat către niveluri mai complexe, fiind util pentru oricine este interesat de instrumentele AI și de modul în care acestea pot fi integrate în activitatea de zi cu zi.
