În momentul de față, companiile integrează în medie între patru și șapte agenți AI cu roluri diferite, utilizați mai ales pentru operațiuni financiar-fiscale, activități administrative, customer support, vânzări sau raportare de date. În unele cazuri, aceste tehnologii pot reduce cu 50% până la 70% costurile asociate proceselor repetitive.
Inteligența artificială schimbă modul în care funcționează firmele din România
Geanni Suru, fondatorul Integrare.ai, a explicat pentru Capital că trecerea de la proiecte pilot la implementări operaționale este determinată de trei factori principali. Primul este maturizarea tehnologică a modelelor de inteligență artificială. În ultimul an, noile generații de modele AI au devenit mult mai performante, fiind capabile să înțeleagă contexte complexe, să analizeze volume mari de informații și să execute procese complete, de la început până la final. În plus, aceste sisteme pot lua decizii pe baza datelor istorice și pot colabora cu alți agenți AI, formând echipe digitale care lucrează simultan.
„În ultimul an am trecut de la modele de AI care ofereau răspunsuri îndoielnice sau nu erau capabile să înțeleagă un context mai complex, însă finalul anului 2025 și începutul lui 2026 au venit cu actualizări importante din partea celor mai mari companii care furnizează modele de AI.
Dacă până acum ofeream companiilor automatizări ale proceselor repetitive și chatbots care răspundeau în baza unor seturi de date, acum noile generații de modele de AI ne permit creăm agenți AI care înțeleg context (de până la 1 milion de tokens, cele mai avansate), pot să execute procese cap-coadă, să ia decizii pe baza datelor din trecut și chiar să colaboreze cu alți agenți dacă vorbim de echipe întregi de agenți AI”, a explicat specialistul pentru Capital.
Un al doilea factor important este integrarea nativă cu aplicațiile utilizate de companii. Agenții AI pot fi conectați direct la sisteme ERP, CRM, platforme de contabilitate, email sau alte instrumente interne. Astfel, inteligența artificială nu mai funcționează ca un instrument separat, ci devine o componentă integrată în modul de lucru al organizațiilor.
„Agenții AI pot fi conectați direct la ERP, CRM, contabilitate, email și alte tool-uri interne. Această integrare reală în infrastructura companiei transformă AI din „experiment” în resursă operațională. Nu mai este un tool separat, ci parte din arhitectura de lucru a firmei”, a subliniat Geanni Suru.
Presiunea economică reprezintă al treilea element care accelerează adoptarea tehnologiei. Costurile ridicate ale proceselor repetitive, vizibilitatea tot mai mare a soluțiilor bazate pe inteligență artificială și, în anumite domenii, scăderea volumului de vânzări determină companiile să caute soluții pentru eficientizarea activității. În acest context, automatizarea ajută firmele să reducă cheltuielile și să își concentreze resursele umane pe activități cu valoare adăugată.
„Costurile crescute cu procesele repetitive, mediatizarea folosirii inteligenței artificiale și în unele domenii și scăderea volumului de vânzări au determinat companiile să se uite serios spre automatizare și spre integrarea inteligenței artificiale în procesele interne. Agenții AI nu doar salvează timp și bani pentru companii, ci ajută foarte mult și la dezvoltarea businessului deoarece focusul echipei se mută din zona operațională în zona de creștere, acolo unde fiecare poate aduce valoare adăugată, având mult mai mult timp și energie după ce procesele repetitive au fost preluate de agenți AI. Combinația dintre o tehnologie pe care te poți baza, integrare practică și presiune economică a făcut ca integrarea AI să treacă rapid din zona de testare în zona de implementare operațională”, a mai spus acesta.
România urmează tendința globală de integrare a inteligenței artificiale în procesele de business
Potrivit explicațiilor oferite de Geanni Suru, România urmează tendința globală de integrare a inteligenței artificiale în procesele de business, însă există și particularități locale. Dacă în multe piețe internaționale accentul cade pe inovație și dezvoltarea de tehnologii spectaculoase, în România companiile sunt mai pragmatice și caută soluții care generează rezultate rapide. Firmele sunt interesate în special de agenți AI care reduc costuri, automatizează procese repetitive și pot fi integrați rapid în sistemele deja existente, oferind un randament clar al investiției.
„Din discuțiile purtate cu potențiali clienți observ că România este aliniată la trendul global de trecere de la proiecte pilot la implementări operaționale de agenți AI, însă are și particularități locale clare. La nivel internațional, companiile integrează tot mai mult AI direct în procesele de business, construind echipe hibride om-AI și folosind tehnologia pentru eficiență și decizii bazate pe date.
În România, adopția este mai pragmatică și orientată spre rezultate imediate. Companiile caută agenți AI care reduc costuri, optimizează procese repetitive și pot fi integrați rapid în aplicațiile existente, cu un ROI clar. Accentul este mai puțin pe inovație spectaculoasă și mai mult pe eficiență, control și sustenabilitate financiară, într-un context economic cu presiune ridicată pe bugete și cash-flow”, a mai spus specialistul pentru Capital.
Agenții AI pot acționa autonom asupra fluxurilor de lucru
O altă diferență majoră este cea dintre un chatbot avansat și un agent AI capabil să execute procese complete. Chatboții sunt concepuți în principal pentru interacțiuni conversaționale și oferă răspunsuri sau ghidaj în cadrul unui dialog. În schimb, agenții AI pot acționa autonom asupra fluxurilor de lucru: preiau date din mai multe sisteme, iau decizii pe baza regulilor și contextului, declanșează acțiuni, actualizează documente sau trimit notificări. Practic, aceștia pot gestiona întregul proces operațional, de la input până la rezultatul final, cu intervenție umană minimă.
„Diferența practică este una de rol și autonomie. Un chatbot avansat oferă răspunsuri, generează texte și poate ghida utilizatorul într-o conversație, dar rămâne în zona de interacțiune. El reacționează la întrebări și execută comenzi punctuale, fără să gestioneze întregul flux operațional.
Un agent AI capabil să execute procese „cap-coadă” merge mult mai departe. Nu doar răspunde, ci acționează: preia date din mai multe sisteme (ERP, CRM, contabilitate), ia decizii pe baza regulilor și contextului, declanșează acțiuni, actualizează documente, trimite notificări și poate colabora cu alți agenți. Practic, gestionează întregul proces — de la input la rezultat final — cu intervenție umană minimă. Concret, chatbotul comunică, agentul AI operează”, a explicat Geanni Suru.
Integrarea acestor tehnologii schimbă și modul în care sunt organizate echipele din companii
Integrarea acestor tehnologii schimbă și modul în care sunt organizate echipele din companii. În tot mai multe organizații apar structuri hibride, în care angajații lucrează alături de agenți digitali care preiau sarcinile repetitive sau administrative. Acest model permite creșterea vitezei de execuție și eliberează timp pentru activități strategice, analiză sau dezvoltare de business.
Potrivit lui Geanni Suru, reacția angajaților la introducerea „angajaților digitali” este, în multe cazuri, pozitivă. Mulți salariați privesc aceste tehnologii ca pe un sprijin, deoarece elimină sarcinile administrative consumatoare de timp, precum gestionarea facturilor, generarea rapoartelor sau verificările repetitive. În acest fel, oamenii se pot concentra mai mult pe activități care implică analiză, relații profesionale sau luarea de decizii.
Un rol important în acest proces îl are și pregătirea angajaților. Companiile care implementează agenți AI oferă tot mai frecvent programe de training pentru echipe, astfel încât acestea să înțeleagă modul de funcționare al noilor sisteme și să le utilizeze eficient în activitatea de zi cu zi. În paralel cu implementarea tehnologiei, firmele investesc în programe de formare pentru a reduce temerile legate de automatizare și pentru a crește nivelul de competențe digitale din organizații.
„Reacția este, în tot mai multe companii, una pozitivă. Angajații se bucură că scapă de task-uri repetitive, administrative, care în timp pot deveni plictisitoare și chiar copleșitoare. Tocmai acest tip de activități, fără valoare adăugată, este cel care îi face pe mulți să își piardă motivația sau chiar să își schimbe angajatorul.
Agenții AI preiau aceste procese consumatoare de timp — facturi, rapoarte, verificări, follow-up-uri — iar oamenii rămân concentrați pe analiză, relații, strategie și decizii.
Un detaliu esențial din tot acest proces de integrare AI este trainingul pe care îl oferim echipei, astfel încât angajații învață concret cum să folosească agenții AI în activitatea lor zilnică și cum pot rămâne relevanți în aceste vremuri instabile pe piața muncii. În acest fel, tehnologia nu este percepută ca o amenințare, ci ca un sprijin real care reduce stresul și crește satisfacția profesională”, a completat specialistul.
Cererea pentru traininguri dedicate inteligenței artificiale a crescut semnificativ în ultimul an
Datele din piață arată că cererea pentru traininguri dedicate inteligenței artificiale a crescut semnificativ în ultimul an, numărul participanților la cursuri de utilizare a agenților AI fiind în 2025 cu peste 100% mai mare față de perioada anterioară.
În acest context, specialiștii estimează că următoarea etapă în evoluția automatizării va fi dezvoltarea unor sisteme ERP personalizate pentru fiecare companie, din care să fie coordonați toți agenții AI utilizați într-o organizație. Astfel de soluții ar putea înlocui treptat platformele clasice, adesea costisitoare și dificil de întreținut, oferind companiilor un control centralizat asupra proceselor automatizate.
