Este administrația Capitalei una coruptă? Ce crede Daniel Băluță
Jurnalistul Dan Andronic a ridicat direct problema corupției în administrația locală din București, pornind de la afirmațiile recente ale președintelui Nicușor Dan, care a descris România ca fiind o țară coruptă.
Jurnalistul a observat că, dacă această caracterizare este corectă, atunci Capitala, unde se produce aproximativ un sfert din PIB, ar trebui să fie un punct central al problemei, iar bugetul Primăriei Generale, de aproximativ un miliard de euro anual, ar trebui analizat atent.
„Președintele Nicușor Dan, tocmai ne-a spus că România este o țară coruptă. Acum, dacă România este o țară coruptă, Bucureștiul, care e Capitala țării, unde se produce 25% din PIB, ar trebui să fie vârful corupției, nu? Iar Primăria Capitalei, care are ditamai cașcavalul de 1 miliard de euro pe an …”, a punctat Andronic.
Daniel Băluță a răspuns că nu consideră administrația Bucureștiului mai coruptă decât alte administrații din țară sau din alte state. El a explicat că problema principală nu este neapărat corupția, ci modul în care sunt cheltuiți banii publici.
„Nu cred că este mai mult sau mai puțin coruptă decât alte administrații din alte țări”, a răspuns Daniel Băluță.
Întreaga discuție a avut loc în cadrul podcastului difuzat pe canalul de YouTube „HAI România!”.
Subvențiile consumă cea mai mare parte a bugetului
Candidatul la Primăria Capitalei a explicat că aproximativ 60% din bugetul municipalității se duce către subvenții. În opinia sa, acest sistem trebuie regândit, pentru că nu este justificat ca persoane cu venituri foarte diferite să beneficieze de același sprijin din bani publici.
Băluță a dat exemplul unei persoane cu venituri mari și al uneia cu venituri foarte mici, arătând că nu este corect ca ambele să primească subvenții în aceleași condiții. Din perspectiva sa, ajutorul public trebuie acordat în funcție de venitul real și de situația socială a fiecărui beneficiar.
„Se duc 60% din banii pe subvenții, să știți. Este obligatoriu să le regândim pentru că nu este normal ca toată lumea să primească subvenții.
Dacă Robert Turcescu câștigă 20.000 de lei pe lună și doamna Rodica din Sectorul 2 câștigă 2.000 de lei pe lună, nu-i normal ca Robert Turcescu să aibă aceeași subvenție ca și doamna Rodica din Sectorul 2”, explică Băluță.
Daniel Băluță a precizat că sprijinul financiar din partea Primăriei ar trebui să fie condiționat de existența unui loc de muncă sau de imposibilitatea justificată de a munci. El a spus că nu intenționează să acorde subvenții persoanelor apte de muncă care refuză să lucreze, subliniind că ajutoarele trebuie direcționate către cei care au cu adevărat nevoie.
În schimb, a arătat că pensionarii cu venituri mici, sub un anumit prag, ar trebui să beneficieze integral de subvenții. De asemenea, el a menționat că trebuie sprijinite persoanele cu dizabilități, familiile aflate la început de drum și tinerii care muncesc, dar au venituri insuficiente.
„Subvenție este condiționată de locul de muncă. Deci este condiționată de existența unui loc de muncă. Există categorii de oameni care nu pot să muncească pentru că au dizabilități și este normal să ne gândim la ei.
Există oameni care sunt pensionari, există tineri la început de drum, familii de oameni care se străduiesc să-și câștige pâinea. Păi nu-i normal să-i ajutăm? Este normal să-i ajutăm, să fim alături de ei”, spune Băluță.
Subvenții și pentru cei care nu vor să muncească?
Robert Turcescu a intervenit în discuție fiind de acord cu sprijinirea pensionarilor și a persoanelor vulnerabile, dar criticând situațiile în care subvențiile ajung la oameni apți de muncă, care preferă să nu lucreze.
Jurnalistul a arătat că acest tip de ajutor creează frustrări în rândul celor care muncesc și contribuie, mai ales atunci când banii publici ar putea fi folosiți pentru infrastructură, școli sau alte investiții utile pentru comunitate.
„La pensionari sunt de acord. Dă-le, domnule. Noi vorbim despre oameni în putere. Vorbim de inși la 30 ceva, la 40 de ani, care ar putea să meargă la muncă, dar stau la șpriț, iau ajutor de șomaj. Și vine unul de 30-40 de ani care muncește de dimineața până seara. Eu nu vreau niciun fel de subvenție de la primărie, da? Ok.
Dar în același timp mă revolt să văd la un moment dat că din banii de subvenție cu care primăria ar putea poate să-mi asfalteze o stradă, să facă o școală pentru copii ceva mai bună, îi dă ăluia subvenție care stă acasă”, spune jurnalistul.
Daniel Băluță a reiterat că, în viziunea sa, subvențiile trebuie să fie strict condiționate și orientate către cei care muncesc sau nu pot munci din motive obiective, pentru a reda un sentiment de corectitudine socială în administrarea banilor publici.
„Celor care n-au muncit niciodată sau nu vor să muncească, vă garantez că nu le dau niciun leu. Și o să fac tot ce pot să nu primească nimic. Ajutorul îl dăm pentru venit.
O să vedem care este statusul omului respectiv. Dacă este un om care a ieșit la pensie și are o pensie mică, mai mică de 3.000 de lei, o să îi dăm subvenție 100%”, spune Băluță.
