EXCLUSIV. Cum pot companiile să recupereze indemnizațiile de concediu medical plătite angajaților de la stat

Companiile care plătesc indemnizații de concediu medical angajaților pot recupera aceste sume de la stat, urmând un proces clar, arată avocatul Elena Grecu, fondator Grecu Partners, într-un interviu exclusiv pentru Capital.ro.

Care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze o companie pentru a recupera de la stat indemnizațiile de concediu medical plătite angajaților?

Pentru ca o companie să recupereze de la stat sumele plătite pentru indemnizațiile de concediu medical ale angajaților, este esențial să parcurgă un proces procedural clar, începând cu etapa administrativă și continuând, dacă este necesar, cu acțiunea în justiție. Pașii esențiali sunt:

1. Depunerea plângerii prealabile la casa de asigurări de sănătate

Primul pas este înaintarea unei plângeri prealabile către Casa de Asigurări de Sănătate competentă (de exemplu, CASMB pentru București), în care se solicită:

• rambursarea contravalorii indemnizațiilor de concediu medical achitate salariaților;

• plata dobânzii legale penalizatoare calculată de la data scadenței fiecărei sume neachitate.

Instituția are obligația legală de a răspunde în termen de 30 de zile.

2. Analiza răspunsului sau expirarea termenului

Dacă:

• casa de asigurări nu răspunde în termen,

• răspunsul este negativ sau incomplet,

• sau plângerea este respinsă,

angajatorul poate trece la pasul următor.

3. Sesizarea instanței de judecată

În lipsa unui răspuns favorabil, compania poate formula o cerere de chemare în judecată împotriva casei de asigurări, în fața instantei competente.

Litigiul se desfășoară în principal pe baza înscrisurilor și, de regulă, are un parcurs relativ simplu din punct de vedere probator, concentrându-se pe documentația medicală și pe evidența plăților efectuate.

4. Posibilitatea plății chiar în cursul procesului

Practica arată că, odată ce firma acționează statul în instanță, instituția poate achita sumele datorate chiar înainte de o hotărâre definitivă, fie parțial, fie integral.

Faptul că se inițiază procedura judiciară grăbește adesea recuperarea banilor.

5. Obținerea unei hotărâri judecătorești

Când instanța decide în favoarea angajatorului, compania poate obține:

• suma principală reprezentând indemnizațiile de concediu medical;
• dobânda legală penalizatoare, calculată de la data scadenței;
• actualizarea sumelor cu indicele de inflație;
• cheltuielile de judecată.

6. Monitorizarea termenului de prescripție

Un element critic este termenul de prescripție de 3 ani — dacă angajatorul nu formulează demersuri în acest interval, riscă pierderi definitive ale dreptului de a recupera sumele.

Ce trebuie să rețină companiile:

• rambursările legale ar trebui efectuate de stat în 60 de zile de la aprobare;

• în practică, acestea întârzie adesea între 1 și 3 ani;

• în unele situații, companiile nu mai primesc banii fără demersuri legale;

• acțiunea în instanță este deseori singura cale eficientă de recuperare;

• demararea procedurii reduce riscul pierderii creanțelor prin prescripție.

Ce riscuri implică neîntreprinderea demersurilor legale în termenul de prescripție de 3 ani?

Riscul major constă în pierderea irevocabilă a dreptului material la acțiune pentru recuperarea sumelor datorate. Termenul general de prescripție de 3 ani implică faptul că, în absența inițierii unor demersuri judiciare în acest interval, dreptul la acțiune se prescrie, iar creanța nu mai poate fi valorificată pe cale judiciară, statul nemaiputând fi constrâns la executarea obligației de plată.

În practică, acest lucru poate însemna:

• pierderi financiare semnificative, care pot ajunge la zeci sau chiar sute de mii de euro anual în cazul companiilor cu mulți angajați sau a companiilor care au angajati cu boli cronice care trebuie sa stea in concediu medical mai multe zle pe an;

• afectarea gravă a cash-flow-ului și blocaje operaționale;

• imposibilitatea recuperării dobânzii legale penalizatoare și a actualizării cu inflația;

• asumarea integrală a costului concediilor medicale de către angajator, deși acestea ar trebui suportate de stat.

În plus, cu cât demersurile sunt amânate, cu atât sumele acumulate cresc, iar presiunea financiară asupra companiei devine mai mare. Ignorarea situației poate transforma o problemă administrativă într-un risc real de stabilitate financiară.

Într-un context economic în care lichiditatea este esențială, amânarea acțiunii poate fi mai costisitoare decât inițierea imediată a procedurilor legale.

Cum se calculează dobânda legală penalizatoare și actualizarea cu inflația în contextul recuperării creanțelor?

Pe lângă suma principală reprezentând indemnizațiile de concediu medical, angajatorii pot solicita dobânda legală penalizatoare, calculată din momentul în care instituția trebuia să efectueze plata (după expirarea termenului legal de 60 de zile), până la achitarea integrală a debitului. Dobânda se aplică procentual la suma datorată, pentru fiecare zi de întârziere.

Întrucât obligația casei de asigurări este o obligație legală de plată a unei sume de bani, devenită exigibilă la expirarea termenului prevăzut de lege pentru decontare, neplata la scadență atrage aplicarea art. 1535 alin. (1) C. civ. Creditorul – angajatorul – are dreptul la dobânda legală de la scadență până la data plății efective, fără a fi necesară dovedirea unui prejudiciu.

Art. 1521 C. civ. este relevant sub aspectul punerii în întârziere. Dacă termenul de plată este determinat prin lege, debitorul este de drept în întârziere la expirarea acestuia, astfel că dobânda curge automat din acel moment.

Nivelul dobânzii legaleeste stabilit prin O.G. nr. 13/2011. În lipsa unei dobânzi convenționale (inexistentă în raporturile cu autoritatea publică), se aplică dobânda legală penalizatoare.

Întrucât raportul juridic derivă din activitatea angajatorului (profesionist) și privește o creanță născută în legătură cu exploatarea întreprinderii, în practică se aplică dobânda legală penalizatoare pentru raporturi dintre profesioniști, respectiv rata dobânzii de referință a BNR plus 8 puncte procentuale, conform O.G. nr. 13/2011.

Modalitatea de calcul

Dobânda se calculează astfel:

Dobânda = Debit principal × Rata anuală × (Numărul de zile de întârziere / 365)

Dobânda curge:
– de la data scadenței obligației de decontare (expirarea termenului legal de soluționare și plată a cererii);
– până la data plății efective.

Dacă perioada de întârziere traversează intervale în care rata de referință BNR se modifică, calculul se face distinct pe fiecare perioadă.

Instanța poate dispune actualizarea debitului principal cu indicele de inflație comunicat de INS, în vederea conservării valorii reale a creanței pe perioada întârzierii la plată. Actualizarea poate fi cumulată cu dobânda legală penalizatoare, întrucât cele două instituții juridice acoperă componente distincte ale prejudiciului generat de neexecutarea la scadență a obligației bănești.

Care sunt diferențele între plângerea prealabilă la Casa de Asigurări și cererea de chemare în judecată?

Plângerea prealabilă este o etapă administrativă obligatorie. Prin aceasta, angajatorul solicită oficial Casei de Asigurări de Sănătate rambursarea sumelor datorate și plata dobânzii legale. Instituția are obligația să răspundă în termen de 30 de zile. Această etapă oferă autorității posibilitatea de a soluționa situația fără intervenția instanței.

Cererea de chemare în judecată intervine dacă plângerea prealabilă este respinsă, ignorată sau soluționată incomplet. Este etapa judiciară, prin care angajatorul solicită tribunalului obligarea instituției la plată, inclusiv a dobânzii, actualizării cu inflația și cheltuielilor de judecată.

Pe scurt, plângerea prealabilă este o procedură administrativă necesară înainte de proces, iar cererea de chemare în judecată este demersul prin care dreptul este valorificat efectiv în instanță.

Cum afectează întârzierile la rambursarea concediilor medicale lichiditățile și planificarea financiară a unei companii?

Întârzierile la rambursare afectează direct cash-flow-ul companiei, deoarece angajatorul plătește din bugetul propriu indemnizațiile de concediu medical, urmând să recupereze ulterior sumele de la stat. Atunci când rambursarea întârzie luni sau chiar ani, aceste sume rămân blocate, reducând lichiditățile disponibile pentru salarii, furnizori, investiții sau alte obligații curente.

Pentru companiile cu un număr mare de angajați, impactul poate deveni semnificativ, ajungând la zeci sau sute de mii de lei anual. În plus, întârzierile generează imprevizibilitate bugetară, afectând planificarea financiară și capacitatea firmei de a estima corect fluxurile de numerar.

Pe termen lung, acumularea creanțelor nerecuperate poate duce la presiuni suplimentare asupra capitalului de lucru și chiar la blocaje operaționale, în special într-un context economic în care lichiditatea este esențială pentru stabilitatea companiei.