EXCLUSIV. Cum a ajuns Nicolae Ceaușescu în fruntea PCR. Alex Mihai Stoenescu: Dacă ar fi făcut parte din celelalte grupări, ar fi fost îndepărtat

EXCLUSIV. Cum a ajuns Nicolae Ceaușescu în fruntea PCR. Alex Mihai Stoenescu: Dacă ar fi făcut parte din celelalte grupări, ar fi fost îndepărtat

SURSĂ FOTO: YouTube/HAI România - Alex Mihai Stoenescu a abordat modul în care Nicolae Ceaușescu a ajuns la putere

Publicat de Leonard Bădilă la 31 decembrie 2025, 15:35

Un nou episod al podcastului „Evenimentul Istoric”, realizat de istoricul Alex Mihai Stoenescu și difuzat pe canalul de YouTube „HAI România!”, aduce în atenție fragmente relevante din biografia lui Nicolae Ceaușescu, cu accent pe perioada formării sale politice și pe rolul avut în structurile de putere ale regimului comunist din România.

Potrivit analizei prezentate de istoricul Alex Mihai Stoenescu pe canalul de YouTube „HAI România!”, Nicolae Ceaușescu a fost un colaborator loial al regimului stalinist din România în anii ’50, într-o perioadă în care Gheorghe Gheorghiu-Dej se afla la conducerea partidului, iar represiunea împotriva oponenților politici era extrem de dură.

Istoricul a prezentat fragmente mai puțin cunoscute din biografia lui Nicolae Ceaușescu

Există dovezi consemnate în dosarul său de cadre care indică implicarea directă a lui Ceaușescu în acțiuni de represiune, epurări și procese politice. Aceste informații ar fi fost ulterior ascunse sau estompate după ce a ajuns la conducerea partidului, în contextul în care a încercat să construiască o imagine publică diferită, axată pe naționalism și pe ideea de independență față de Uniunea Sovietică.

Multe dintre aceste date ar fi fost considerate sensibile deoarece contraziceau portretul de lider loial, curajos și incoruptibil pe care Ceaușescu și l-a promovat în anii următori. De asemenea, orice referire la rivalități interne, erori politice sau momente de slăbiciune putea reprezenta o amenințare directă la adresa autorității sale și ar fi putut alimenta tensiuni interne sau chiar mișcări de contestare populară.

Un episod important prezentat în podcast este cel din ianuarie 1957, când Nicolae Ceaușescu, în calitate de adjunct al ministrului Forțelor Armate, a fost trimis la Vadu Roșca pentru a reprima revolta țărănească izbucnită în zonă. În urma ordinelor transmise de acesta, trupele armatei au deschis focul asupra mulțimii de protestatari, acțiune soldată cu moartea mai multor țărani.

Dosarul de cadre al lui Nicolae Ceaușescu este descris ca un document esențial pentru înțelegerea carierei sale politice, a loialității față de partid și a conflictelor interne din Partidul Comunist Român. O parte dintre informațiile conținute ar fi fost ascunse sau reinterpretate tocmai pentru a proteja imaginea publică a liderului și pentru a consolida legitimitatea regimului său.

Alex Mihai Stoenescu a abordat modul în care Nicolae Ceaușescu a ajuns efectiv la putere

Alex Mihai Stoenescu a abordat și modul în care Nicolae Ceaușescu a ajuns efectiv la putere. Analiza sa indică faptul că ascensiunea lui Ceaușescu a fost strâns legată de apartenența sa la gruparea politică din jurul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dacă ar fi făcut parte din alte facțiuni existente în partid, ar fi fost îndepărtat din structurile de conducere. Un factor decisiv a fost victoria grupării lui Gheorghiu-Dej asupra celei conduse de Ana Pauker, precum și eliminarea rivalilor interni de-a lungul timpului.

„Partea a doua care ține de cariera lui Ceaușescu și de răspunsul cum a ajuns Ceaușescu este că Ceaușescu a făcut parte din gruparea Gheorghiu-Dej. Dacă ar fi făcut parte din celelalte grupări, ar fi fost îndepărtat. (…) Al doilea element de cauzalitate este că el a făcut parte din echipa Gheorghiu-Dej. Fără a treia cauză, fără victoria lui Gheorghiu-Dej, a acestei grupări împotriva grupării Ana Pauker și fără eliminarea, că la un un moment dat, Gheorghiu-Dej, după ani de zile, cu sprijinul lui Ceaușescu, pentru că avem stenograme asupra acestui subiect, a cerut Uniunii Sovietice să își retragă consilierii din Securitate și din Armată și din economie”, a relatat istoricul.

Un alt element esențial în această evoluție a fost sprijinul acordat de Ceaușescu lui Gheorghiu-Dej în demersurile prin care conducerea română a cerut Uniunii Sovietice retragerea consilierilor sovietici din domenii-cheie precum securitatea, armata și economia. Stenogramele analizate arată că liderii de la București considerau că acești consilieri nu mai aveau rol de sprijin, ci de supraveghere și informare a Moscovei cu privire la activitatea conducerii Partidului Comunist Român. Gheorghiu-Dej, susținut de intervențiile lui Ceaușescu, a susținut această poziție, argumentând că existau deja canale directe de comunicare cu conducerea sovietică, fără a fi nevoie de o astfel de prezență internă.

„Cu această ocazie, citind stenogramele, descoperim că Gheorghiu-Dej sprijinit, repet, cu intervenții de Ceaușescu, spune foarte clar: Au ajuns ca acești consilieri sovietici în loc să ne ajute, să ne spioneze, să ne urmărească pe noi conducerea partidului, să dea informații despre activitatea noastră și așa mai departe la Moscova, deși există calea directă și noi conducerea Partidului Comunist, vă informăm pe dumneavoastră, conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu absolut toate problemele. N-aveți nevoie de acești agenți care au ajuns să ne supravegheze pe noi. Deci, Ceaușescu a fost și aici, în partea asta, foarte important”, a mai spus istoricul.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.

Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.