EXCLUSIV. Cristina Chiriac a analizat reprezentarea femeilor în companiile din România: Am vrut să înțeleg dacă există o problemă de segment sau este o problemă recurentă

Cristina Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a fost prezentă în ediția de joi, 3 septembrie, a podcastului „Picătura de business”, unde a discutat, printre altele, despre reprezentarea femeilor în conducerea companiilor din România și despre modul în care este aplicată în practică legea privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale firmelor listate la bursă.

Cristina Chiriac a analizat reprezentarea femeilor în companiile din România

Discuția a abordat și aspecte care depășesc statisticile privind prezența femeilor în structurile de conducere. Cristina Chiriac a vorbit în cadrul podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România!” despre antreprenoriatul feminin din prezent, de la educație și accesul la resurse până la munca neremunerată, care este rareori contabilizată din punct de vedere economic.

Cristina Chiriac a explicat că legea care vizează echilibrul de gen prevede ca o treime din componența consiliilor de administrație să fie reprezentată de femei. Totodată, în cazul pieței reglementate există o lege a guvernanței corporative care impune anumite criterii de transparență. Operatorii reglementați au obligația de a publica rapoarte lunare atât pe propriile site-uri, cât și pe site-ul autorității de control.

Cristina Chiriac a analizat aceste informații pentru a identifica criteriile în baza cărora au fost ocupate pozițiile din consiliile de administrație. Astfel, cercetarea a urmărit nu doar câte femei ajung în aceste structuri, ci și modul în care sunt selectate persoanele care ocupă funcțiile respective.

„Pentru că legea a intrat în vigoare în 2025. (…) Legea prevede ca o treime din componența Consiliilor de Administrație să fie, de gen, adică să fie o femeie. Nu spune nicăieri în lege că acea femeie trebuie să fie mai puțin competentă sau să aibă calități mai puține sau mai multe și așa mai departe. Deci ce face acest raport de cercetare? Nu doar calculează ponderea feminină în aceste consilii de administrare. M-am uitat adânc adânc la un indicator extrem de important. Se numește transparență șli meritocrație, adică dacă ai o lege a guvernanței corporative pe piața reglementată care îți impune niște criterii de transparență prin rapoartele acelea lunare pe care toți operatorii reglementați au obligația să le facă publice atât pe site-ul lor cât și pe site-ul autorității de control, eu am vrut să văd criteriile. pe care au fost în baza căror au fost ocupate acele locuri în consiliile de administrație”, a explicat Cristina Chiriac.

Companiile de stat, mai bine administrate la capitolul meritocrație

Analiza a inclus și situațiile în care există o dublă reglementare. Este vorba, în special, despre anumite companii din sectorul energetic în care statul este acționar majoritar. În aceste cazuri se aplică atât legislația referitoare la piața reglementată, dacă societățile sunt listate la bursă, cât și Ordonanța 109, care stabilește reguli în situația în care statul este acționar majoritar.

Potrivit concluziilor prezentate de președintele CONAF, statul se dovedește un administrator mai bun în ceea ce privește numirea membrilor consiliilor de administrație pe criterii de meritocrație în companiile de stat, comparativ cu situația întâlnită pe piața reglementată.

Diferența este semnificativă, gradul de conformare în cazul companiilor de stat fiind dublu față de cel înregistrat în celelalte situații analizate. Unul dintre exemplele identificate în cercetare este o companie cu aproximativ 5.000 de angajați, în al cărei consiliu de administrație nu există nicio femeie.

„Mai mult decât atât, acolo unde vorbim de dublă reglementare, adică sunt câteva companii, în mod special cele din zona energetică la care statul este acționar majoritari și acolo unde avem și celebra ordonanță 109, știi? Adică statul este obligat, pe de-o parte, prin legea aceasta pentru piața reglementată, dacă companiile sunt listate la o bursă, dar și prin ordonanța aceasta 109, dacă statul este acționar majoritar. Ce am descoperit? Că statul este un mai bun administrator în ceea ce privește numirea pe criteriile acestea de meritocrație în companiile de stat versus piața reglementată. Asta mi s-a părut dat atât de ciudat”, a mai spus președintele CONAF.

Cercetarea a analizat și nivelul de educație

Analiza publicată de Cristina Chiriac nu s-a oprit la datele referitoare la reprezentarea femeilor în consiliile de administrație și la criteriile de numire. Cercetarea a urmărit și procentul femeilor cu studii superioare în comparație cu procentul bărbaților cu studii superioare. Datele au fost fragmentate inclusiv pe instituții și specializări.

Scopul acestei analize a fost de a identifica dacă există o problemă legată de anumite segmente profesionale. Mai exact, cercetarea a urmărit să stabilească dacă lipsa femeilor din anumite consilii de administrație poate fi explicată printr-o reprezentare redusă a acestora în anumite domenii de specializare, cum ar fi sectorul energetic, sau dacă este vorba despre o problemă recurentă, care se manifestă independent de domeniul analizat.

„(n.red. Gradul de conformare este) dublu față de ceilalți. Avem inclusiv o companie, nu o să dau numele, cu aproximativ 5.000 de angajați. 5.000! Deci vorbim de o companie mică în care nu există nici o femeie în Consiliul de Administrație. Niciuna! În raportul acesta, în cercetarea pe care am publicat-o, n-am rămas doar la aceste date, nu m-am limitat atât. M-am dus să văd, de exemplu, procentul de femei care au studii superioare versus procentul de bărbați. Am fragmentat pe instituții, pe specializare și așa mai departe. Am vrut să înțeleg dacă există o problemă de segment, adică să zicem, nu avem femei specializate pe zona energetică sau este o problemă recurentă”, a conchis Cristina Chiriac.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.