EXCLUSIV. Comunicarea politică se confruntă cu o problemă semnificativă. Sarmiza Andronic: Avem în fruntea ministerilor niște oameni care nu știu să comunice. Simt că se fac de râs

Sarmiza Andronic, consultant politic, doctor în Științe Politice și formator al Institutului Național de Administrație (INA), a vorbit în podcastul „Picătura de business” despre problemele comunicării publice și despre schimbările produse în modul în care autoritățile transmit informații.

Sarmiza Andronic explică de ce comunicarea publică s-a schimbat

Radu Preda a subliniat la începutul podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România!” că societatea traversează o perioadă caracterizată de o comunicare instantanee și foarte abundentă. Accesul la comunicare s-a democratizat, însă această creștere cantitativă nu ar fi fost însoțită și de o îmbunătățire din punct de vedere calitativ. Comunicarea poate fi privită ca procesul prin care informația ajunge de la deținătorul ei la persoanele interesate, unul dintre exemple fiind transmiterea informațiilor de la autorități către public.

În acest context, Radu Preda a remarcat că, deși oamenii comunică mult mai mult decât în urmă cu aproximativ 20 de ani, calitatea comunicării s-a deteriorat.

„O să te surprind cu o întrebare de deschidere. Trăim într-o era a comunicării, da? Comunicarea este instant și este foarte multă. S-a democratizat accesul la comunicare, da? Și cu toate astea, dacă… Considerăm comunicarea, dăm așa o definiție, în sensul că este acel proces prin care informația ajunge de la deținătorul ei către cei interesați, respectiv de la autorități la public, dar ăsta este doar un exemplu.

Cel puțin, evaluarea mea, și dacă greșesc, te rog să mă contrazici, este că s-a deteriorat din punct de vedere calitativ. Deși comunicăm mult, mult mai mult decât în urmă cu, nu știu, 20 de ani, comunicăm mai puțin eficient”, a spus Radu Preda la inceputul podcastului.

Conferințele de presă nu mai funcționează ca în trecut

Sarmiza Andronic a explicat că una dintre marile probleme în comunicarea politică și publică este reprezentată de percepția potrivit căreia toată lumea știe deja cum trebuie să comunice. Această atitudine este întâlnită în special în politică și în administrația publică, unde există primari și președinți de consilii județene care consideră că nu au nevoie de îndrumare în ceea ce privește modul în care vorbesc și transmit mesaje.

Potrivit consultantului politic, această percepție este alimentată și de faptul că, din exterior, consultanța politică și comunicarea publică par domenii simple. În realitate, una dintre cele mai mari provocări pentru un consultant politic sau pentru o persoană care predă comunicare este să îi demonstreze interlocutorului că mai are lucruri de învățat.

Andronic a subliniat diferența dintre a vorbi și a comunica. Simplul fapt că o persoană vorbește nu înseamnă automat că aceasta și comunică eficient. Pentru transmiterea corectă a unui mesaj este necesară și capacitatea de a asculta, dar și exersarea și structurarea informației.

În procesul de învățare a comunicării, este important ca anumite lucruri să fie scrise pentru a fi mai bine reținute. De asemenea, mesajul transmis trebuie să aibă o structură atunci când obiectivul este comunicarea eficientă. În opinia Sarmizei Andronic, tocmai convingerea generalizată că fiecare persoană știe deja să comunice reprezintă una dintre principalele dificultăți.

„Toată lumea are pretenția că știe. Indiferent despre ce domeniu vorbim, nu are nimeni nevoie de cineva care să-ți spună cum să vorbești, știi? Asta este o mare greșeală pe care mai ales cei din politică o fac sau cei din administrația publică. Sunt primari, sunt președinți de consilii județene care știu ei mai bine. De ce? În consultanța politică, în consultanța asta publică, de comunicare publică, totul pare foarte simplu.

Când stai de vorbă cu ei, au sentimentul că nu au ce să învețe și atunci cea mai mare provocare a unui consultant politic sau a unui om care predă comunicare este asta. Să le demonstrezi că mai au de învățat și că, de fapt, să vorbești nu înseamnă să comunici și că trebuie să învețe să asculte și că au foarte multe lucruri de scris ca să le intre bine în minte, că în comunicare trebuie să ai o structură atunci când vrei să transmiți un mesaj și așa mai departe. Toată lumea are pretenția că știe. Asta este cea mai mare problemă”, a spus Sarmiza Andronic.

Cum s-a schimbat relația dintre autorități și presă

În cadrul discuției a fost abordată și schimbarea de paradigmă produsă în procesul comunicării. Radu Preda a făcut referire la modul în care funcționa comunicarea publică în trecut, folosind drept exemplu relația dintre autorități și presă.

În această abordare, atunci când o autoritate, un ministru sau un alt decident dorea să transmită anumite informații, era convocată o conferință de presă. Înaintea acesteia exista o etapă de pregătire, care putea include realizarea unui punctaj și pregătirea mesajelor ce urmau să fie transmise.

La conferințele de presă participau jurnaliști care, chiar și în lipsa unor acreditări oficiale, erau considerați jurnaliști prin apartenența la o redacție. Presa avea astfel un rol de filtru al mesajului transmis de autoritate. Jurnalistul prelua informația, o interpreta și o transmitea ulterior publicului.

Sarmiza Andronic consideră însă că modelul conferinței de presă nu mai funcționează în același mod. Unul dintre motive este faptul că în fruntea ministerelor ajung persoane care nu știu să comunice și care se tem de presă.

„Eu sezizez și o schimbare majoră de paradigmă în procesul comunicării, pentru că dacă înainte era, să spunem, și dăm acest exemplu, deși, repet, nu doar la acest tip de comunicare se referă ideea mea, deci autoritatea, ministrul, decidentul, care dorea să comunice niște lucruri, ce facea? Convoca o conferință de presă? Nu mai discutăm acum de partea pregătitoare, punctajul pe care și-l facea pregătirea și așa mai. Convocau o conferință de presă unde veneau ziarici care, în principiu, pe vremea aia erau ziarici care, chiar dacă ei nu aveau niște acreditări oficiale, apartenența, de exemplu, într-o redacție, te califica ca și jurnalist, da?

Și această instituție care filtra mesajul, prelua, da? Îl interpreta, îl transmitea mai departe, iar publicul urmărea niște surse autorizate, ca să spun așa. Deci așa era înainte, în copilăria noastră. Acum vine domnul ministru, se enervează (…)”, a mai spus Radu Preda.

Ministrul trebuie să știe și cum să gestioneze situațiile în care nu are informația

Potrivit Sarmizei Andronic, dificultățile apar atunci când reprezentanții autorităților nu își gestionează suficient de bine temele și comunicarea și ajung să se teamă că se vor face de râs în fața jurnaliștilor.

Într-o astfel de situație, jurnalistul își asumă rolul de a adresa întrebări, inclusiv întrebări la care ministrul poate să nu cunoască răspunsul. Problema nu constă însă doar în lipsa unei anumite informații, ci și în capacitatea ministrului de a gestiona această situație.

Andronic a evidențiat că și recunoașterea faptului că nu se cunoaște un răspuns reprezintă o formă de comunicare care trebuie învățată. Un ministru poate ajunge să nu știe răspunsul la o întrebare adresată de jurnalist, însă este important să știe cum să transmită și să gestioneze corect această lipsă de informație.

„Hai să o luăm pe rând, că ai spus foarte multe lucruri la care aș vrea să-ți răspund. Unu, chestiunea cu conferința de presă nu mai funcționează. Nu mai funcționează pentru că avem în fruntea ministerilor, pentru că ai dat exemplu ăsta, niște oameni care chiar nu știu să comunice și le e frică de presă. De ce? Pentru că… negestionând foarte bine temele, negestionând nici comunicarea, chiar simt că se fac de râs. Și atunci vine jurnalistul și, își imaginează ministrul, așa cum de altfel ar trebui să se întâmple, vine jurnalistul, îți adresează o întrebare și tu ca ministru nu știi. Și nu știi să gestionezi acea lipsă de informație. Înțelegi? Pentru că este și asta o știință. Cum anume, spui că nu știi”, a mai spus Sarmiza Andronic.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.