Strategia Națională de Apărare și rolul CNA
Robert Turcescu a citit un fragment în care CNA menționează că „nivelul scăzut al gândirii critice, al alfabetizării media și al culturii de securitate, precum și persistența unor lacune legislative reprezintă vulnerabilități care duc la o reziliență scăzută a societății în fața extremismului, radicalizării și manipulării informaționale.”
Jurnalistul a observat că pasajul părea formulat într-un limbaj specific lucrărilor academice și a sugerat că ar fi putut proveni chiar dintr-o teză de doctorat realizată de persoane din cadrul CNA.
„CNA-ul, în Strategia Națională de Apărare auziți ce apare. Sigur l-a scris Bănescu (n.r. Vasile Bănescu): „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională.”
Asta este o frază dintr-o teză de doctorat a celor de la CNA”, a spus Robert Turcescu.
Octavian Hoandră: „De ce Strategia este de Apărare și nu de Securitate?”
Octavian Hoandră a reacționat ironic, spunând că textul pare să îi prezinte pe cetățeni drept nepregătiți, în timp ce autorii documentului se poziționează ca singurii deținători ai adevărului.
El a spus că este surprins de faptul că Strategia se numește „de Apărare” și nu „de Securitate”, întrebând retoric dacă România este amenințată de vreun pericol militar direct.
„Deci ne face pe toți proști și numai ei sunt deștepți. Noi nu suntem pregătiți. Sunt surprins. Nu era Strategia de Securitate a Țării? De ce e de Apărare? Ne atacă cineva?
De ce s-a schimbat chestiunea acesta? Poate ne atacă cineva și noi nu știm”, spune Octavian Hoandră.
Hoandră a adăugat că, din punctul său de vedere, formulările de acest tip ascund o tendință de control asupra discursului public și de limitare a libertății de exprimare.
Critici privind tendința de cenzură a discursului liber
El a afirmat că cei care contribuie la restrângerea libertății de exprimare, se vor confrunta în timp cu consecințele propriilor acțiuni. El a spus că aceste persoane cred că nu vor da socoteală, dar „vor ajunge și ei să plătească”, întrucât orice tentativă de a reduce libertatea discursului public contravine principiilor democratice.
„Oamenii aceștia nu se gândesc că li se apropie funia de gard. Cu cât încearcă să fie mai folositori cauzei neomarxiste, cu atât vor fi priviți mai cu atenție. Întotdeauna ai impresia că nu dai socoteală, dar vor da și ei (…)
Deci toți băieții aceștia care contribuie la „băgarea pumnului în gură” discursului liber, element de bază al oricărei democrații, vor ajunge să plătească”, mai spune Hoandră.
Bogdan Comaroni: „Dumnezeu lucrează prin oameni”
Bogdan Comaroni a adus discuția într-o zonă mai filosofică, susținând că mulți oameni așteaptă intervenția divină, dar refuză să acționeze civic. El a spus că „liberul arbitru” presupune și responsabilitate, iar lipsa unei atitudini publice determină stagnarea societății.
În opinia sa, Dumnezeu lucrează prin oameni, nu în locul lor, iar pasivitatea este una dintre cauzele pentru care nu se produc schimbări reale.
„Lasă că pățesc și cei buni. Nu are altă treabă Dumnezeu decât să se uite la România. Când ți-a dat liberul arbitru … De aceea nu iese nimeni în stradă și zice doar „Doamne ajută”. La ce să te ajute?
Trebuie să te ajuți singur. Toată lumea se sprijină pe această chestiune și nu are nicio atitudine civică. Dumnezeu lucrează prin oameni în primul rând”, este de părere Bogdan Comaroni.
